Sari la conținut

Duelul de la raft. Antreprenori români vs supermarketuri străine

Cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro anul trecut, retailerul Diana a ajuns la 36 de magazine în trei judeţe.

Flota de mașini de ajută foarte mult, pentru că se leagă cu partea de distribuție și preparate din carne. Pentru piața din București ne pregătim să intrăm anul viitor cu două-trei locații”, spune Adina Crăciunescu, reprezentant al lanțului de magazine Diana.

Toate mezelurile vândute în magazine sunt produse în fabrica proprie.

Pe aceeaşi strategie a mizat şi lanţul Zanfir din Vrancea, cu afaceri de peste 20 milioane de euro. Are nouă supermarketuri, în Vrancea şi în Bacău, şi deţine şi un abator.

Tot în Vrancea, lanţul Paco are opt magazine deschise doar în Focşani şi afaceri de peste 10 milioane de euro. Strategia e alta - vrea să înceapă distribuţia produselor online.

Dacă ai un nume local, ești preferat de comunitate. Probabil că și calitatea produselor e mai bună la cei mici”, spune analistul economic Adrian Mitroi.

Nu toate afacerile au mers la fel de bine.

Lanţul PIC din Argeş - deţinut de omul de afaceri Cornel Penescu, cu datorii de 76 milioane de euro, a intrat în faliment în 2011, după ce omul de afaceri a fost condamnat.

Au pus lacătul pe uşă şi cele cinci magazine Trident din Mediaş şi Deva.

Probleme are şi reţeaua Succes, care a preluat magazinele PIC.

Când a cerut intrarea în insolvenţă la începutul acestui an, antreprenorul gorjean Nicolae Sarcină avea o reţea de peste 150 de magazine în nouă judeţe şi în Bucureşti.

S-a ajuns aici, spun consultanţii, pentru că antreprenorii românii nu au experienţa de afaceri a lanţurilor străine.

Au risipit o parte importantă din resurse spre active imobiliare. Consumatorul e priceput, vrea produse ieftine și proaspete, necesită o logistică complicată”, spune Adrian Mitroi.

Avantajul lanțurilor străine de retail este dimensiunea magazinelor. Un hipermarket poate vinde și 60.000 de produse, în timp ce un supermarket are doar 5.000.

Două companii din Germania - Kaufland şi Metro - şi una din Franţa - Carrefour - controlează comerţul modern din România, o piaţă de 18 miliarde de euro.

Afacerile Metro și Selgros, afectate de apariția supermarketurilor în orașe

Apariţia supermarketurilor şi hipermarketurilor în zonele locuite şi extinderea magazinelor de proximitate controlate de marile lanţuri comerciale nu au lovit doar afacerile micilor buticuri, dar şi pe cele ale magazinelor de tip „cash and carry”. Sunt marii angrosişti, precum Metro sau Selgros, care depind de aprovizionările pe care şi le fac micile magazine. Însă cum comerţul tradiţional pierde teren şi este înlocuit de comerţul modern, care are propriile reţele de aprovizionare, Metro şi Selgros au început să caute modalităţi prin care să îşi diversifice sursele de venit.

În doar un deceniu, peisajul comerţului din România s-a schimbat radical. Marile lanţuri străine s-au extins pe întreg teritoriul ţării și, cu ajutorul micilor magazine de proximitate, s-au răspândit agresiv în interiorul orașelor.

Dacă în 2004 buticurile și magazinele stradale reprezentau aproape 70% din totalul comerţului din România, în prezent magazinele marilor lanţuri comerciale sunt cele care domină piaţa.

Scăderea comerţului tradiţional a lovit o nișă care în statistici este prinsă în comerţul modern, dar care este dependentă de buticuri. E vorba de magazinele „cash and carry”, precum Metro și Selgros, a căror principală afacere este aprovizionarea micilor comercianţi independenţi.

În 2008, Metro era pe primul loc în România în clasamentul magazinelor cu cele mai mari încasări, iar Selgros pe locul al treilea. Până anul trecut, ambii comercianţi au căzut câte două locuri. Pe lângă faptul că marile reţele de supermarketuri și magazine de proximitate au scos din joc micile magazine care se aprovizionau de la Metro și Selgros, s-a declanșat și criza, care a pus presiune pe comerţul din România.

Ca să facă faţă concurenţei, micile magazine au căutat un sistem mai eficient de aprovizionare decât achiziţiile de la magazinele cash and carry.

„Cash and carry suferă, pe de o parte, din cauza exploziei de magazine de proximitate și supermarketuri, suferă din cauza inadaptării magazinelor din comerţul tradiţional la rigorile unui comerţ modern și suferă foarte puternic din cauza concurenţei exercitate de firmele de distribuţie”, spune Cristian Bădescu, redactor-șef la „Revista Piața”.

La un moment dat, situaţia magazinelor cash and carry s-a desprins de situaţia economiei, iar profitul lor a continuat să se topească chiar și după ce consumul a început să își revină.

De la un profit de aproape 140 de milioane de lei în 2010, Metro a ajuns la un plus de mai puţin de 45 de milioane în 2013, iar anul trecut a intrat pe pierdere, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe.

Și profitul celor de la Selgros a scăzut constant, de la 104 milioane de lei în 2009 la doar 15 milioane de lei anul trecut.

Acum, ambii comercianţi încearcă să își reinventeze afacerile în România. Metro a început să își transforme clienţii din comerţul tradiţional în comercianţi moderni. A înfiinţat franciza „La Doi Pași”, în care micii patroni sunt învăţaţi cum să își remodeleze magazinele, astfel încât să facă faţă bătăliei cu magazinele de proximitate ale marilor lanţuri. Selgros, în schimb, a anunţat de curând că a investit patru milioane de euro într-un serviciu de livrare a alimentelor la sediul restaurantelor.