Sari la conținut
News Alert

Economistul-şef al BNR: Mărirea salariilor şi relaxarea fiscală duc la faliment orice ţară

Strategia „România Competitivă”, elaborată de specialişti ai BNR, Guvernului şi Academiei stabileşte 41 de obiective şi 90 de măsuri care trebuie aplicate în următorii 5 ani. Principalul obiectiv este să ducă România spre o creştere economică sustenabilă de 5%.

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, spune că actuala creştere economică, estimată la 4%, este una provenită dintr-o economie „dopată cu stimulente” şi care va genera dezechilibre.

Strategia "România Competitivă" răspunde unei întrebări apărute în urmă cu doi ani în mediul economic, dar pentru care nimeni nu a muncit să găsească un răspuns, spune Valentin Lazea. Şi anume, cum se obţine o creştere economică sănătoasă.

„Până acum, prin eliminare, s-a ajuns la formula cea mai simplă: relaxări fiscale şi creşteri salariale. Aceste tipuri de stimulente durează un timp limitat şi provoacă dezechilibre. Strategia se concentrează asupra factorilor de producţie: forţa de muncă, investiţiile şi productivitatea muncii”, a spus Valentin Lazea.

Soluţia aplicată în ultimul an în România, cea a creşterilor salariale şi a relaxărilor fiscale este una falimentară.

„Argentina, care înainte de al doilea război mondial era aproape la fel de bogată ca şi Statele Unite şi care prin politici populiste, de satisfacere a electoratului astăzi este una dintre ţările care în mod repetat dau faliment”, spune economistul-şef al BNR.

Cei trei factori pe care se bazează noua strategie sunt forţa de muncă, investiţiile şi productivitatea.

„Forţa de muncă este influenţată de reforma educaţiei, sănătăţii, a natalităţii şi de migraţie. Factorul capital: acestă strategie abordează subiecte precum stimularea investiţiilor străine şi atragerea mai bună a fondurilor europene. La capitolul productivitate este vorba de reforma şi eficientizarea agriculturii. Ne referim şi la sectoarele creative - media, cinema, publicitate, cinema - şi la domeniul IT”, spune Valentin Lazea.

Economistul-şef al BNR atrage atenţia că România se confruntă cu o criză a forţei de muncă, din cauza scăderii accentuate a natalităţii după 1990. Peste câţiva ani nu vor mai fi destui angajaţi care să susţină economia.

„Cel mai uşor mod de a omorî o strategie, în România ca şi oriunde în lume, este să vii să adaugi la 90 de măsuri încă alte 90. Trebuie să ţinem proiectul fezabil tot timpul, nu poţi să aspiri la perfecţiune. Dacă e să ne luăm după priorităţile ministerelor, toate câte sunt pe site-urile ministerelor, sunt câteva sute de priorităţi. E mult mai greu să decizi ce laşi la o parte... Şi asta, de fapt, nimeni nu vrea să facă, nici din administraţia publică, nici din clasa politică. Pentru că a lăsa la o parte înseamnă a nemulţumi pe unii sau pe alţii. Nelăsâns nimic la o parte şi făcând din toate câte puţin nu apuci să faci nimic până la capăt. Începi 7 autostrăzi, nu termini niciuna... Ceea ce pe mine mă interesează în tot acest exerciţiu este ca într-un an electoral, cum este acest an, cu trei luni înainte de alegeri, să se discute în România şi probleme economice reale”, a declarat Valentin Lazea.

„Pe român nu îl nemulţumeşte atât de mult inegalitatea între sărac şi bogat cât îl nemulţumeşte ca nu este el în locul bogatului. Că nu a avut şansa, isteţimea să fie el acolo, bogat. Deci nu-l deranjează neapărat discrepanţa asta mare, cât faptul că nu e el în postura câştigătoare. E nevoie de o altă educaţie, dacă vreţi. Abia când vom înţelege aceste lucruri şi ne va deranja inechitatea în sine şi nu faptul că nu sunt eu ăla câştigător abia atunci vom putea discuta.

Strategia, acest proiect este fezabil cu condiţia să nu mai fim adepţii Baladei Mioriţa, unde baciul ungurean şi cu cel vrâncean se vorbiră cum să îl omoare pe baciul modovean, ci să tragem toţi în aceeaşi direcţie. Noi am ajunge la peste 80% din PIB-ul mediu european exprimat la paritatea puterii de cumpărare în 2030. Ceea ce nu e mult încolo.

Adică în 15 ani am ajunge la peste 80%, în ipoteza că vestul creşte cu 1,5% pe an. Deci s-ar reduce decalajul în jumătate de generaţie. Unora şi asta li se pare prea mult. Ar vrea secole de înapoiere să le şteargă cu buretele în doi ani. Ăsta e alt teribilism tipic românesc. Adică 500 de ani am fost mult în urmă şi acuma, în 5 ani dacă s-ar putea, să ajungem să trăim ca nemţii”, a mai spus economistul-şef al BNR.