Sari la conținut

Cât de grav vor lovi sancțiunile SUA gazoductele Gazprom

Noile sancțiuni adoptate de SUA vor face mai dificilă sarcina Rusiei de a construi două noi conducte pentru exportul gazelor naturale spre Europa, dar este puțin probabil ca aceste proiecte să fie oprite, informează Reuters.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a promulgat miercuri o lege adoptată săptămâna trecută de Congresul SUA, prin care se impun sancțiuni economice Rusiei, pentru presupusul amestec în alegerile prezidențiale americane din 2016, informează Agerpres.ro.

Majoritatea analiștilor cred că aceste sancțiuni vor permite grupului rus Gazprom să continue cele două mari proiecte de gazoducte pe care le derulează în prezent (Nord Stream 2 și TurkStream), chiar dacă la un preț mai mare și cu anumite întârzieri.

Gazprom i-a avertizat pe investitori încă de luna trecută că "sancțiunile ar putea provoca întârzieri sau afecta finalizarea proiectelor grupului". Având în vedere această posibilitate, grupul rus a luat deja măsuri pentru a reduce impactul sancțiunilor.

Potrivit surselor, Gazprom a cerut subcontractorului elvețian Allseas Group să accelereze lucrările de amplasare a conductelor care formează gazoductul TurkStream în Marea Neagră, chiar dacă deocamdată nu există un acord definitiv cu privire la punctul în care gazoductul va ajunge pe coasta turcă. "Construcția celei de a doua linii a început deja în eventualitatea în care sancțiunile vor avea un impact", a declarat o sursă din interiorul Gazprom.

La rândul său, un purtător de cuvânt de la Allseas a declarat că 100 dintre cei 900 de kilometri ai primei linii a gazoductului TurkStream au fost deja construiți și că se fac lucrări pregătitoare pentru cea de a doua linie.

Chiar dacă nu vor opri proiectele Nord Stream 2 și TurkStream, sancțiunile vor îngreuna eforturile Gazprom de a strânge bani.

"Prețul oricărui proiect va crește automat. Relațiile Gazprom cu partenerii, subcontractorii și furnizorii de servicii și echipamente sunt foarte complicate. Aceștia vor solicita o primă de risc", susține Tatiana Mitrova, director la firma de consultanță Skolkovo Energy Center.

La rândul său, Gazprom va trebui să suporte și el costuri suplimentare, să depindă de băncile de stat din Rusia sau să se împrumute la dobânzi mai mari de la băncile asiatice, susțin analiștii financiari. "Aceasta nu înseamnă însă că Nord Stream 2 nu va fi construit", a apreciat Katja Yafimova de la Oxford Energy Institute.

Cele cinci companii occidentale care sunt implicate în proiectul Nord Stream 2 — Wintershall, Uniper, OMV, Shell și Engie — au declarat că este prea devreme pentru a evalua impactul sancțiunilor. Deocamdată însă toate aceste companii își mențin angajamentul de a furniza fiecare până la 950 milioane de euro pentru a finanța partea care le revine din proiectul Nord Stream 2.

Însă, dacă jucătorii mari pot acoperi riscul crescut al unui parteneriat cu Rusia, care este criticat în Europa, analiștii sunt de părere că subcontractorii mai mici cu care lucrează Gazprom ar putea să se sperie.

"Nu toți partenerii își permit să vadă lucrurile din perspectiva Gazprom", a declarat Valery Nesterov, analist la banca russească Sberbank CIB.

Un purtător de cuvânt de la Nord Stream 2 a declarat că peste 200 de companii non-rusești din 17 țări, majoritatea europene, sunt implicate în construirea acestui gazoduct. Cea mai mare parte a contractelor importante pentru oțel, logistică portuară și construcții au fost deja semnate.

Prin accelerarea ritmului lucrărilor de construcții, Gazprom a câștigat suficient timp pentru a construi noile conducte însă proiectele sale pe termen lung ar putea avea de suferit. "Exceptând situația în care Trump ia o decizie bruscă, este foarte puțin probabil ca firmele care furnizează produse și servicii pentru viitoarele conducte să fie pedepsite în următoarele săptămâni. Multe companii se gândesc în prezent că mai au la dispoziție poate 12, poate 18 luni în care vor putea să mai facă afaceri", a declarat Richard Nephew, fost oficial american, care în prezent lucrează la Center on Global Energy Policy din cadrul Universității Columbia.