Sari la conținut
News Alert

Inspectorii premierului verifică distrugerile Hidroelectrica în Defileul Jiului

Compania energetică Hidroelectrica, deținută de stat, a dat în judecată Garda de Mediu, instituție care i-a cerut să reevalueze proiectul în conformitate cu Directivele europene de mediu.

Foto: Senatorul Mihai Goțiu spune că distrugerea Defileului Jiului riscă să fie iremediabilă

Compania Hidroelectrica, deținută majoritar de stat, a dat în judecată Garda de Mediu într-un proces privind construirea pe o lungime de peste 30 de kilometri, în lungul râului Jiu, în interiorul Parcului Național, a unui complex energetic format din două hidrocentrale, baraj, galerii de aducțiune, prize energetice, decantoare, etc.

Subiectul construirii Complexului Hidroenergetic Bumbești-Livezeni în mijlocul unui sit de importanță comunitară Defileul Jiului -Natura 2000 este un fel de cartof fierbinte pe care instituțiile statului și-l pasează între ele.

Intrat în atenția ecologiștilor și subiect al unei campanii publice soldate cu zeci de mii de semnături îndreptate împotriva proiectului, complexul Bumbești Livezeni a devenit subiect de corespondență fără concluzii și fără măsuri clare între Administrațiile județene de Mediu din Gorj și Hunedoara, Administrația Națională de Mediu, Corpul de Control al prim-ministrului și Garda de Mediu. Niciuna nu face nimic deși cele mai multe recunosc că Hidroelectrica încalcă legea, spune biologul Călin Dejeu, inițiator al petiției menționate.

Care este cheia disputei? Amenajarea hidroelectrică Bumbești-Livezeni demarată de Hidroelectrica a primit avize de mediu și autorixații de construire începând cu 2003. În 2007 România a intrat în Uniunea Europeană, fiind obligată să respecte noi cerințe de mediu, mult mai drastice decât cele pe care le avea la momentul aderării. Una din noile prevederi aplicabile în România era Directiva Habitate a UE. OUG 57/2007 care a transpus în legislația autohtonă cerințele Directivei a impus ca proiectele cu impact de mediu, aflate în construcție la momentul aderării, să fie reevaluate.

Foto: Biologul Călin Dejeu este inițiatorul unei petiții care a strâns zeci de mii de semnături împotriva continuării proiectului

Oportunitatea reevaluării de mediu a devenit punct de dispută între societatea civilă, o parte a autorităților statului (Garda de Mediu) și HIdroelectrica, companie deținută de stat prin Ministerul Energiei. Un caz similar în jurisprudența Curții Europene de Justiție arată că reevaluarea de mediu este obligatorie, ”fapt care implică sistarea automată a lucrărilor”, spune Călin Dejeu.

Opiniile acestuia par a fi acceptate și de Guvern, chiar dacă cu greutate. Într-un răspuns semnat de premierul Mihai Tudose, adresat în luna august senatorului Mihai Goțiu, un alt adversar al proiectului, se afirmă că Garda de Mediu a dispus ca Hidroelectrica să notifice Administrația Protecției Mediului Gorj cu privire la realizarea unui ”studiu de evaluare adecvată”. Obligația a fost stabilită în cursul unui control efectuat în 2016 de către Garda de Mediu, serviciul județean Gorj. Dejeu mai afirmă că proiectul a suferit numneroase modificări, o altă cauză pentru care avizele date inițial nu mai sunt valabile.

”La nivelul Corpului de Control al primului-ministru au fost demarate procedurile prealabile inițierii unei acțiuni de control care să vizeze problematica semnalată de dvs în conținutul interpelării”, spune Guvernul în răspunsul dat lui Goțiu în luna august.

Acum câteva zile senatorul a trimis Guvernului o nouă interpelare. El cere să i se spună în cât timp va fi finalizată ancheta și să fie informat, după finalizarea acesteia, ce măsuri au fost dispuse. ”Am speranța că verificările se vor face inclusiv la fața locului, pe teren, nu doar în birouri, și că nu vor mai trece alte luni până la finalizarea verificărilor, perioadă în care distrugerile să fie iremediabile”, scrie el.

Potrivit biologului Dejeu există o lipsă de voință de a acționa a instituțiilor statului. El apreciază că singura instituție care a făcut ceva a fost Garda de Mediu. ”Este singura care a făcut ceva în acest caz, dar a făcut infinit mai puțin decât trebuia și rezultatul este că dezastrul din parcul național a ajuns la paroxism și în curând Jiul va fi deviat pe 33 de kilometri, dacă instituțiile continuă să ignore legea”, spune el .

Foto: Un proiect similar pe Valea Drăganului a dus aproape la secarea râului

”La Administrația Națională Protecția Mediului (ANPM) trebuia să facă un control Corpul de Control al prim-ministrului pentru că, fiind vorba de un proiect care se întinde în două județe, ANPM este autoritatea de mediu competentă. Și ANPM a refuzat ostentativ anul trecut (la solicitarea Coaliției Natura 2000) să respecte jurisprudența Curții Europene de Justiție și să reia procedura de evaluare de mediu pentru acest proiect, fapt ce implica sistarea automată a lucrărilor. Dar, dacă tot a mers la APM Hunedoara și APM Gorj, Corpul de Control ar trebui să observe ilegalitățile pentru care se fac vinovate aceste instituții. În februarie 2016, Consiliul Județean Hunedoara a cerut de la APM Hunedoara un punct de vedere cu privire la o nouă autorizație de construire pentru proiectul hidroenergetic din Defileul Jiului. Deja se încălca legea pentru ca punctul de vedere trebuia cerut de la autoritatea de mediu competentă, adica ANPM. APM Hunedoara, în loc să-i răspunda Consiliului Județean, îndrumându-l spre autoritatea competentă, a cerut de la APM Gorj, altă autoritate care nu este competentă, un punct de vedere. APM Gorj, în loc sî sesizeze că, în 2016, un nou punct de vedere poate fi dat doar de autoritatea de mediu competentă, adică ANPM, s-a limitat la a răspunde despre vechiul acord de mediu, emis de Inspectoratul pentru Protecția Mediului Târgu-Jiu care ar fi trebuit să știe că și-a pierdut efecte juridice. În urma adresei de la APM Gorj, APM Hundoara a dat undă verde pentru o nouă autorizație de construire. Un dublu abuz. Pe de o parte avem de-a face cu uzurpare de calități oficiale. Pe de altă parte, APM Hunedoara ignoră compet legislația de mediu, faptul că astfel de activități sunt ilegale în parcul național, iar pentru impactul asupra sitului Natura 2000 trebuie efectuată o evaluare adecvată. În urma abuzurilor celor două APM, Consiliul Județean Hundoara a emis în 2016 o noua autorizație de construire...În nicio țară din lume, în afară de România, nu este permis un asemenea măcel într-un parc național unde natura ar trebui să fie neatinsă”, spune el.

În loc să facă evaluarea cerută de Garda de Mediu, Hidroelectrica a dat în judecată instituția statului. În prima înfățișare a pierdut, însă luni, 23 octombrie, la Curtea de Apel București se judecă un recurs formulat de compania energetică.

Insistențele Hidroelectrica de a dezvolta un proiect energetic fix în mijlocul unei rezervații naturale sunt de neînțeles atât din punct de vedere al proteciei naturii, cât și a rentabilității acestei investiții. Complexul Bumbești-Livezeni va produce anual estimativ 259 Gwh, respectiv 1,3% din producția anuală a companiei, de circa 19.700 Gwh. Aceasta în condițiile în care compania are numeroase alte proiecte hidroenergetice începute înainte de 1989 și părăsite.