Sari la conținut
News Alert

INTERVIU. Cum vede Kazahstanul rezolvarea problemei cu Rompetrol

Kazahstanul vrea să devină cea mai conectată ţară din Asia Centrală şi să îşi diversifice producţia la nivel naţional, care acum depinde în mare măsură de petrol şi gaz. Încă avem o situaţie nerezolvată în relaţiile cu acest stat, cazul companiei Rompetrol, dar kazahii vor să lucrăm împreună şi în alte domenii. Iar interesul pare să fie reciproc.  „România devine acum unul dintre jucătorii-cheie în IT şi un număr de companii mari aduc aici tehnologii şi folosesc specialiştii vostri pentru dezvoltarea tehnologiilor noi. Unul dintre scopurile Kazahstanului este digitalizarea economiei şi suntem interesaţi să colaborăm”, spune viceministrul pentru energie din guvernul de la Astana, Magzum Mirzagaliev, într-un interviu acordat pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” de la Digi24.

O afacere parafată în 2007 între compania KazMunayGaz şi omul de afaceri Dinu Patriciu afectează încă relaţiile dintre România şi Kazakhstan. Preluarea Rompetrol s-a făcut la acea vreme la pachet cu datorii de 700 de milioane de dolari, pe care ar fi trebuit să le achite fostul proprietar român. Între timp, Dinu Patriciu a murit, iar kazahii au semnat un acord de vânzare a 51% din acţiunile deţinute de KazMunayGaz Internaţional în România către compania chineză CEFC. Datoriile companiei sunt încă nerecuperate de statul român.

Balazs Barabas: Foarte mulţi oficiali kazahi vizitează România în ultimul timp, care este scopul acestor întăriri ale relaţiilor cu România?

Magzum Mirzagalizev: România este partenerul nostru strategic dintre ţările balcanice şi din estul Europei. În al doilea rând, România este cea mai mare ţară în care am investit. Acum 10 ani am investit în rafinăriile Petromidia şi Vega şi am cumpărat reţeaua de vânzari a companiei Rompetrol, de aceea România reprezintă pentru noi un partener foarte strategic în această parte de lume. Şi cred că relaţiile noastre vor fi şi mai apropiate.

Balazs Barabas: KazMunayGaz şi compania energetică a Chinei au semnat un acord de cooperare, conform căruia compania chineză deţine pachetul majoritar. Pe ce se va concentra atenţia în mod special, în cazul proiectelor românesti, în această cooperare?

Magzum Mirzagalizev: România şi bunurile româneşti ale KazMunayGaz Internaţional sunt activele principale pentru noi la nivel internaţional şi crearea acestei colaborări cu o companie din China ne vor ajuta să atragem mai multe investiţii pentru dezvoltarea reţelei noastre de vânzări şi pentru dezvoltarea generală a afacerii. De aceea cred că este un semn bun şi pentru România, pentru că şi voi o să atrageţi mai mulţi investitori şi mai multe investiţii.

Balazs Barabas: Ce planuri de extindere a Rompetrol aveţi?

Magzum Mirzagalizev: Sincer vorbind am avut ceva probleme cu Rompetrol, bineînţeles ştiţi deja acest lucru. Sper că aceste probleme se vor rezolva şi doar după ce aceste lucruri se vor rezolva putem discuta despre viitor, despre dezvoltări şi expansiunea acestei companii. Dar pentru noi este foarte important ca situaţia în care suntem să fie rezolvată cât mai curând, pentru că Kazakhstan şi compania noastră KazMunayGaz sunt parteneri viabili şi stabili. Avem acum probleme cu situaţia care s-a întâmplat înainte de a veni noi în România. Situaţia în care ne aflăm acum nu are nimic de a face cu noi. Dar noi avem parte de probleme.

Balazs Barabas: Este partenerul chinez îngrijorat de aceste probleme sau merg mai departe cu dezvoltarea proiectului pe care l-au făcut odată cu această achiziţie?

Magzum Mirzagalizev: Nu aş numi-o îngrijorare, pentru că şi ei cred că această situaţie va fi rezolvată, dar bineînţeles că afectează parteneriatul. Deci nu aş numi-o îngrijorare. Cred că partenerul chinez este sigur că problema se va rezolva.

Balazs Barabas: Păreţi foarte optimist că această situaţie se va rezolva, dar sunt semne că aşa este?

Magzum Mirzagalizev: Nu aş spune că sunt foarte optimist, dar încerc să fiu realist şi aş spune că situaţia curentă nu ajută nici guvernul român, nici partea kazahă, adică KazMunayGaz. Deci, realist, credem că pur şi simplu trebuie rezolvată, ar trebui rezolvată.

Balazs Barabas: Cum merg negocierile în această chestiune?

Magzum Mirzagalizev: Astăzi, când am avut mai multe întâlniri cu oficialii de stat am ridicat această problemă şi am spus că suntem foarte dornici să rezolvăm această problemă şi am fost asigurat că este pur şi simplu o chestiune legală şi că oficialii statului român privesc cu atenţie problema şi modul în care ar trebui rezolvată. Am fost asigurat că ambele părţi sunt interesate în soluţionarea cât mai rapidă.

***

Portul Constanţa este un alt punct de interes pentru investitorii kazahi, care vor să dezvolte rutele comerciale dinspre Asia spre Europa. Sunt multe planuri şi intenţiile de utilizare a portului nostru fac parte dintr-o strategie de transport pe care Kazakhstan o pune deja în aplicare. Peste 10 miliarde de dolari sunt folosiţi în această ţară doar pentru dezvoltarea infrastructurii interne şi planul este să construiască 37,000 de km de drumuri până în 2019. Investiţiile se fac deopotrivă şi în căi ferate şi transport maritim.

***

Balazs Barabas: Kazakhstan este de asemenea interesat să investească în portul Constanţa. Ce planuri aveţi pentru zonă?

Magzum Mirzagalizev: Kazakhstan devine acum o ţară foarte dezvoltată din punct de vedere logistic. În ultimii ani am crescut numărul bunurilor tranzitate care vin din China spre Europa. Acum 2 ani am cumpărat portul Lianyungang din sud-estul Chinei şi am stabilit o rută de cale ferată care trece din Kazakhstan, prin Rusia spre Europa. Mai este o a doua alternativă, ruta transcaucaziană care trece prin Kazakhstan, Azerbaijan, Georgia şi marea Neagră. Noi credem că România ar trebui să aibă un rol cheie pe această rută, ca să folosească oportunităţile portului Constanţa. Credem că poate şi că va fi o situaţie de câştig reciproc, de oportunităţi reciproce pentru fiecare ţară care este situată pe această rută.

***

Adevărata artă a diplomaţiei se manifestă atunci când între două state sunt probleme nerezolvate. Gândirea pe termen lung, dincolo de situaţiile sensibile este importantă pentru ca dezvoltarea să continue şi să producă efecte bune pentru toate părţile implicate.

***

Balazs Barabas: Dincolo de chestiunea Rompetrol ce aţi discutat în întâlnirile pe care le-aţi avut cu partenerii români la Bucureşti?

Magzum Mirzagalizev: Am discutat despre preşedinţia României la Consiliul UE din 2019. România se uită la Kazakhstan şi vede ţara noastră ca pe un partener cheie din Asia Centrală şi de Sud şi când România va prezida Consiliul UE în 2019, unul dintre scopurile principale al României este să aducă relaţiile cu Asia Centrală la un nou nivel, la un nivel mai ridicat şi ne bucură acest fapt. Am discutat aceste lucruri şi am fost rugaţi să lucrăm îndeaproape cu un număr de ministere pentru ca voi să puteţi să lucraţi la un document strategic legat de o viziune strategică în ţările din Asia Centrală. Un alt sector de care ne-am ocupat astăzi este interacţiunea dintre oamenii noştri de afaceri. Şi nu vorbim despre hidrocarburi, vorbim despre IT. România devine acum unul dintre jucătorii cheie în IT şi un număr de companii mari aduc în acest moment tehnologii în România şi de asemenea, folosesc specialişti IT în dezvoltarea tehnologiilor noi în domeniu. Unul dintre scopurile Kazakhstan, care a fost trasat de preşedintele nostru, este să ne digitalizăm economia. Să o schimbăm astfel încât să devină mai deschisă spre IT, să promoveze IT-ul şi cred că acesta este un domeniu cheie în care ar trebui să ne unim eforturile. Când eram copil, România era celebră pentru mobilă în ţara mea şi cred că ar trebui să dezvoltăm şi acest gen de cooperare, în acest domeniu de afaceri. În al treilea rând, sunt petrolist şi am lucrat în câmpurile de extracţie şi foloseam echipamente româneşti pentru foraj, deci este un potenţial mare de cooperare şi în zona echipamentelor de foraj. Acum cooperarea noastră este bazată pe hidrocarburi şi cred că ar trebui să o extindem.

***

O vorbă înţeleaptă spune că este bine să nu pui toate ouăle în acelaşi coş, adică este recomandat să ai mai multe opţiuni la dispoziţie. Economiile dependente de petrol au fost afectate de scăderea preţului acestui produs şi par să îşi fi învăţat lecţia. Diversificarea este acum noua strategie pe care o urmează ţările al căror produs intern brut este bazat în mare parte pe producţia şi exporturile hidrocarburilor. Teoria se aplică şi în cazul Kazakhstan.

***

Balazs Barabas: Aţi menţionat atenţia pentru logistică a ţării dvs, dar Kazakhstan se bazează destul de mult pe exportul de petrol şi gaze. Ce planuri aveţi pentru diversificarea economiei?

Magzum MirzagalizevNu aş zice că suntem prea dependenţi. Acum câţiva ani, 25-27% din PIB se datora petrolului şi gazelor, acum am reuşit să le reducem cu 12-13% şi restul este bineînţeles un semn al diversităţii economiei noastre. Deşi Kazakhstan este o ţară bogată în petrol, atragem în continuare cea mai mare parte a investiţiilor în acest domeniu. Să vă dau un exemplu. Anul trecut proiectul cel mai mare Tengiz, care este operat de Chevron, Exxonmobil, Lukoil şi KazMunayGaz, care au iniţiat proiectul de dezvoltare viitoare care costă 38 de miliarde de dolari. Este o sumă foarte importantă de bani, mai ales pentru o perioadă în care preţul petrolului nu este aşa de mare cum a fost până acum. Dar acest lucru arată pur şi simplu încrederea pe care o arată investitorii în stabilitatea ţării noastre. În ultimii 25 de ani ai independenţei noastre am reuşit să construim o reţea foarte mare de conducte. Când ţara şi-a câştigat independenţa, în 1991, aveam doar o conductă Atyrau-Samara care mergea în Rusia. Acum avem conducta CPC, care trece din Rusia spre marea Neagră, avem o conductă spre China, o reţea care trece prin Kazakhstan spre marea Caspică, prin Azerbaijan şi ajunge în marea Neagră, şi am dezvoltat şi o reţea importantă de conducte pentru gaz. Aşadar, diversificarea exporturilor cu hidrocarburile noastre a fost un succes în Kazakhstan.

***

Numele Elon Musk a devenit sinonim cu inovaţia în domeniul transportului. Inventatorul şi deţinătorul companiei Tesla Motors revoluţionează felul în care vom călători, pentru că a introdus în producţia de masă maşinile complet electrice. De altfel, în domeniul auto se întâmplă o adevărată transformare tehnică, vehiculele electrice câştigă teren în faţa celor clasice iar competiţia între producători este în creştere. În plus, maşinile cu baterii sunt menţionate tot mai des şi în discursurile liderilor politici din toată lumea. Franţa, Marea Britanie, India şi Germania sunt ţări care au anunţat deja că intenţionează să interzică automobilele care funcţionează pe bază de motoare cu combustie internă.

***

Balazs Barabas: Piaţa maşinilor electrice se dezvoltă foarte repede. Vă temeţi că în câteva decade acestea vor afecta serios piaţa petrolieră?

Magzum Mirzagalizev: Nu. Şi vă spun şi de ce. Kazakhstan este o ţară foarte bogată în petrol, dar a deschis şi găzduieşte Expo 2017, care este un foarte mare succes. Iar subiectul acestui eveniment este noua energie, energia viitorului, care înseamnă bineînţeles energiile regenerabile, energie verde, eficienţa energiei şi înainte de a deschide Expo am făcut un studiu semnificativ pentru energiile viitorului şi energiile anului 2050, previziuni. Am studiat foarte multe informaţii şi da, cantitatea de petrol şi gaz care va fi produsă şi consumată va descreşte, dar în general, viitorul petrolului şi gazului nu va depinde în mod special de automobile, pentru că da, şi acesta va descreşte, dar se va consuma mult mai mult pentru petrochimie. Astăzi, piaţa petrochimiei la nivel mondial este de 1 trilion de dolari. În următorii 20-30 de ani se va dubla, va fi 2 trilioane, ceea ce ne va aduce multe oportunităţi în care putem să ne folosim petrolul şi gazele.

***

Una dintre cele mai importante surse de hidrocarburi din lume, Orientul Mijlociu, este de foarte mult timp o zonă cu instabilitate ridicată. Implicarea marilor puteri în rezolvarea situaţiilor a dus la complicarea lor. Dacă Siria sau Oman au rezerve scăzute de petrol, Arabia Saudită, Iran, Irak, Kuwait, Emiratele Arabe şi Qatar, dispun de resurse considerabile. Cine va profita de acestea şi în ce condiţii? Statele arabe fac şi desfac alianţe cu partenerii externi, războaiele din Siria, Yemen, Irak, conflictul diplomatic dintre ţările din Golful Persic, iniţiativa kurdă de a-şi crea un stat propriu, intervenţiile Rusiei, Statelor Unite şi aliaţilor NATO şi activităţile grupărilor teroriste sunt câteva dintre motivele care trebuie luate în calcul atunci când se va încerca un răspuns la întrebarea de mai sus. În epoca globalizării, ce se întâmplă într-un colţ al planetei ne afectează pe toţi, indiferent de locul în care trăim.

***

Balazs Barabas: Rusia este interesată de creşterea influenţei pe care o are în Orientul Mijlociu şi se bazează şi pe viitorul Irak. Preşedintele Putin a spus că în afară de cooperarea în domeniul energetic, cooperarea militară şi tehnică ar putea de asemenea să fie extinsă cu această ţară. Ce aşteptaţi dvs de la această colaborare, dacă vorbim despre stabilitatea în regiune?

Magzum Mirzagalizev: Este o întrebare foarte bună şi până acum Orientul Mijlociu, mai ales în ultimii ani a deveni un fel de loc instabil. Deci eu cred că dacă lumea acordă atenţie Orientului Mijlociu şi stabilităţii sale, noi toţi vom avea de câştigat şi cred că este un loc important din ambele puncte de vedere, stabilitate politică, a pieţei, a preţului petrolului şi cred că lumea ar trebui să acorde mai multă atenţie acestui subiect.

Balazs Barabas: Aţi vorbit puţin la întrebarea despre energiile regenerabile, dar cum vedeţi viitorul noilor energii, al energiilor verzi, în să spunem 100 de ani de acum înainte?

Magzum Mirzagalizev: Îl văd foarte strălucitor. În ultimii 10-15 ani costurile energiei solare s-a redus de câteva ori. Dacă ne uităm la preţurile de licitaţii din America de sud, Chile, în Orientul Mijlociu, de pildă în Emirate, trei cenţi pe kw este preţul firesc acum. Cine s-ar fi gândit că energia solară va deveni atât de ieftină, la fel cu cea eoliană. Acordul climatic de la Paris de acum 2 ani este de asemenea o mare schimbare pentru întreaga lume. Cred că toţi trebuie să ne gândim cum să facem lumea noastră una mai verde, mai prietenoasă din punct de vedere al mediului. Revenind la primul meu gând legat de preţul în scădere al tehnologiei, cred că în 100 de ani copiii şi nepoţii noştri vor vedea că lumea devine mai verde.

Balazs Barabas: Dar preşedintele Trump a decis că SUA se va retrage din Acordul de la Paris. Vedeţi acest lucru ca pe o evoluţie îngrijorătoare?

Magzum Mirzagalizev: Nu văd acest lucru ca pe o evoluţie îngrijorătoare, cred că lumea se va schimba oricum şi că noi va trebui să ne schimbăm. Şi dacă scădem preţurile tehnologiilor, va fi ceva decis de economie, nu de politică.