Românii, chemați să facă centrale în Indonezia
Românii sunt chemaţi în Indonezia, una dintre cele mai bogate 20 de ţări ale lumii, să construiască centrale electrice. Deşi afacerile în Asia pot aduce profituri cu multe zerouri, băncile din România se feresc să finanţeze investiţii acolo. În plus, specialiştii de la noi spun că pentru a face afaceri în ţările asiatice nu e nevoie doar de investiţii, ci trebuie să cunoşti tradiţia acelor ţări.
Indonezia, o ţară de aproape cinci ori mai mare decât România, are nevoie de hidrocentrale, energie regenerabilă şi centrale care folosesc biomasă. În total, centrale cu o putere de 34.000 de megawatti. Spre comparaţie, România consumă mai puţin de 9.000 de megawatti oră în zilele de iarnă.
„Indonezia se dezvoltă foarte repede şi avem o cerere în creştere în domeniul electricităţii. Vrem să construim hidrocentrale, deoarece sunt mult mai potrivite, ţinând cont că avem multe râuri”, spune Dicky Ahmad Rizaldy, diplomat în cadrul Ambasadei Indoneziei în România.
Mai mult de jumătate din energia Indoneziei se bazează pe arderea cărbunelui, însă românii pot profita de încercarea puternicei economii de a intra în top şapte economii industrializate din lume în următorii ani. Ne lipseşte însă ceva...
„Exportatorii români nu au agresivitate şi nici nu există instrumente agresive de promovare a exporturilor”, spune Costin Lianu, specialist în comerţ exterior.
Cutumele în afaceri în ţările asiatice contează însă mai mult decât produsele pe care le oferi, spun cei care vor să intre pe aceste pieţe exotice.
„După ce te împrieteneşti, începi să discuţi business. Nu poţi să te duci aşa: bună ziua, am venit să facem un contract. Imposibil. Am făcut nenumărate instalaţii în China, în Iran ne pregătim acum, am făcut o oţelărie aproape de la cap la coadă în Uzbekistan”, explică Matei Vaida, vicepreşedintele unei companii.
Exportatorii români trebuie să se asocieze ca să aibă acces la licitaţii publice internaţionale, spun specialiştii. Contractele în aceste ţări nu pot fi câştigate de firme mici, ci prin oferte integrate, cu soluţii de finanţare, pe lângă produsele livrate. Oamenii de afaceri se plâng că băncile româneşti nu vor să finanţeze astfel de proiecte de export. În primele nouă luni din acest an valoarea exporturilor româneşti a depăşit 42 de miliarde de euro, cu 4,3% mai mare decât în 2015.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
