Sari la conținut
News Alert

Secolul XXI. 100.000 de gospodării din România zac în beznă

Un număr de 100.000 de gospodării din România sunt, la ora actuală, neracordate la rețeaua de electricitate. Speranța oficialilor români vine din exterior, mai precis din partea unor granturi norvegiene, cu ajutorul cărora se va putea aduce energie electrică, anul viitor, în 10% din acestea.

Victor Grigorescu, ministrul Energiei: „Să includem într-un program de electrificare a locuinţelor aflate în zone izolate un plafon ţintă de 10.000 de locuinţe.”

Proiectul este deja aprobat, spun reprezentanţii Ministerului Energiei, care acum face harta localităţilor ce vor fi incluse în program. Oamenii de afaceri spun că Guvernul norvegian se mişcă mult mai repede decât instituţiile europene. Sumele sunt însă mai mici decât cele care vin de la Bruxelles.

Elsbeth Tronstad, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia: „România a primit a doua cea mai mare finanţare dintre statele europene. În total, sunt disponibile fonduri de 906 milioane euro, din 2007 până la sfârşitul programului.”

Cristian Popa, directorul unei companii din Tulcea: „La fonduri europene, partea de întocmire documentaţie, aprobare a durat undeva la 1 an, un an şi un pic. Cele norvegiene au fost la mai puţin de jumătate din timp decât cele tradiţionale.”

Doiniţa Mihai, manager de proiect: „De la guvernul norvegian am primit aproximativ 4 milioane de euro. Proiectele sunt destinate achiziţiei infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor.”

Între 2009 şi 2014, fondurile norvegiene destinate României au fost de aproape 400 de milioane de euro, însă chiar dacă pot fi accesate mai repede, gradul de absorbţie în luna august era de doar 68%. Aceşti bani sunt daţi de guvernul norvegian în schimbul accesului la piaţa unică europeană.

 

Avem un sistem complicat, scump și birocratic de racordare a unei locuințe la rețeaua de electricitate care stă neschimbat de ani buni, însă speranța remedierii situației nu vine prin corectarea prevederilor aberante și a punerii în practică a unui program național de electrificare, ci din direcția fondurile externe. Cel puțin aceasta este situația la Ministerul Energiei, unde ministrul Victor Grigorescu își pune speranța pentru corectarea situației în granturi norvegiene de 502,5 milioane euro, primite recent de România.

"Pentru prima dată, abordăm subiectul sărăciei energetice, în noul exercițiu financiar pentru granturile SEE și Norvegiene. Vorbim, așadar, despre conectarea la rețeaua de energie electrică. Estimăm că, la ora actuală, avem cam 100.000 de gospodării care sunt în continuare neracordate la rețeaua de electricitate. În acest sens, am discutat o serie de soluții, prin care fondurile norvegiene să ne poată ajuta să rezolvăm această problemă. Mă bucur că am introdus pe lista de priorități un număr de 10.000 de gospodării care ar urma să fie racordate, în cursul anului viitor, la rețeaua de energie electrică, ceea ce înseamnă 10% din totalul de 100.000", a spus vineri Grigorescu.

România urmează să beneficieze de fonduri nerambursabile în valoare de 502,5 milioane de euro, prin intermediului granturilor SEE (Spațiul Economic European) și norvegiene în exercițiul financiar 2014 — 2021, în urma Memorandumurilor de Înțelegere parafate, joi, de către ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și secretarul de stat in cadrul Ministerului Norvegian al Afacerilor Externe, Elsbeth Tronstad, respectiv ministrul norvegian pentru SEE și Afaceri Europene, Elisabeth Vok Aspaker.

Cât de dificilă este în România racordarea la o rețea

Situația racordării locuințelor la rețelele de electricitate este una critică, în special în zona rurală, deci exact acolo unde numărul gospodăriilor racordate este foarte mic și nevoile sunt mari. Să exemplificăm. Puțini dintre cei care doresc construirea unei locuințe sau care cumpără un teren cu gândul că vor construi o casă pe acesta știu că racordarea la rețeaua de electricitate este aproape imposibilă dacă distanța dintre viitoarea locuință și rețeaua publică depășește 100 de metri. Ori, în satele de munte, majoritatea gospodăriilor sunt situate față de cele învecinate la distanțe mai mari.

Potrivit legislației de profil, realizată de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), extinderea rețelei dincolo de distanța de 100 de metri este finanțată de către operatori, dacă este rentabil economic pentru aceștia, sau/și de primării. În practică operatorii refuză deseori extinderea invocând faptul că nu au în plan astfel de investiții și că acestea nu sunt rentabile, iar primăriile sunt prea sărace și dezinteresate să facă astfel de extinderi.

Din păcate aceste lucruri sunt aflate de abia ulterior după construirea unei locuințe. Operatorii dau cu lejeritate aviz de amplasament chiar dacă distanța menționată depășește 100 de metri căci legea nu le interzice acest lucru. Ba chiar scriu pe avizele de amplasament că se va putea face racordarea și trec chiar și distanța de la care se va face racordarea. Când solicitantul cere racordarea propriu-zisă, adică atunci când cere Aviz Tehnic de Racordare (ATR), racordarea îi este refuzată pe motiv că distanța în cauză depășește 100 de metri.

Operatorii au propria lor interpretare în privința măsurării celor 100 de metri. Desigur în defavoarea consumatorilor. Potrivit ordinului ANRE 59/2013 distanța de o sută de metri se măsoară între limita proprietății utilizatorului și rețeaua publică de joasă tensiune. ”Este prevăzută distanţa dintre reţeaua electrică de distribuţie publică de joasă tensiune (cel mai apropiat stâlp al acesteia, în cazul unei linii electrice aeriene sau traseul cablului electric ori o cutie de distribuţie, în cazul unei linii electrice subterane) şi limita de proprietate a terenului utilizatorului”, spune ANRE.

Operatorii dau dovadă însă de inventivitate la interpretarea unor prevederi clare. Distanța se măsoară pe domeniul public până la primul stâlp al rețelei publice de distribuiție, stâlp care este pe domeniul public, spune operatorul național ce are principal acționar chiar statul român.

Interpretările date regulamentului de racordare sunt contrazise chiar de ANRE, autoritatea care l-a realizat. Întrebată de Digi24.ro dacă ”situarea pe un domeniu privat a stâlpului la care se poate face conectarea poate fi motiv de refuz a ATR”, ANRE a oferit următorul răspuns: ”Racordarea este posibilă, cu condiția ca rețeaua electrică să fie deținută de operatorul de distribuție concesionar”. Singura cerință este deci nu aceea ca noua racordare să traverseze doar domeniul public, cum pretinde operatorul menționat, ci ca noul utilizator ”să prezinte înainte de încheierea contractului de racordare acordul sau promisiunea unilaterală a proprietarului terenului pentru încheierea cu operatorul de reţea, după perfectarea contractului de racordare şi elaborarea proiectului tehnic al instalaţiei de racordare, a unei convenţii având ca obiect exercitarea de către operatorul de reţea a drepturilor de uz şi servitute asupra terenului afectat de instalaţia de racordare". În apărarea lor operatorii invocă disputele avute cu proprietarii de terenuri în privința accesului pe terenurile acestora pentru nefectuarea lucrărilor de realizare sau reparare a rețelelor electrice.

Interpretările proprii, restrictive ale reglementărilor ANRE, anihilează însă posibilitatea ca o gospodărie să se racordeze la rețeaua publică prin traversarea unei proprietăți private, chiar dacă proprietarul acesteia își dă acordul notarial.

Regii rețelelor țin România în beznă

Birocrația energetică ține România pe ultimele locuri în clasamentul mediului investițional din punct de vedere a ușurinței racordării la rețelele de electricitate.Potrivit profit.ro, comparativ cu celelalte state, România a involuat în 2015 în ceea ce privește criteriu racordării la rețelele de electricitate.

Am fost retrogradați în clasamentul ”Doing Business” al Băncii Mondiale un loc (132 în 2014, 133 în 2015). Un consumator nou de energie electrică din România este conectat la rețea în 182 de zile, ceea ce este enorm, comparativ cu 20 de zile, cât durează acest proces în vestul Europei. În practică racordarea unui imobil la rețeaua de electricitate a ajuns să dureze de 2-3 ori mai mult decât construirea acestuia, iar România a ajuns pe ultimele locuri în Europa din punct de vedere a ponderii locuințelor electrificate.

Statisticile oficiale menționează că există 98.871 gospodării neelectrificate situate în 2.237 de localități. Aceasta semnifică faptul că sunt sute de mii de români fără acces la rețelele de electricitate. Cele mai multe gospodării neelectrificate, anume 64.253 se găsesc în aria acoperită de Electrica, companie ce are cel mai mare acționar tocmai statul, restul fiind în raza operatorilor privați, precum CEZ, Enel, E.On. Fondurile necesare finalizării procesului de electrificare la nivelul întregii ţări sunt estimate la un miliard de lei, sumă ce reprezintă doar 0,16% din PIB.