Sari la conținut

Și cu distribuția de electricitate vândută, și fără bani

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis recursul declarat de Enel Investment Holding BV, din grupul italian de utilități Enel, acționarul majoritar al Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, prin care italienii refuză să plătească statului peste jumătate de miliarde de euro pentru pachete de acțiuni de 13,57% la cele două companii.

Enel

Italienii au cerut ICCJ rejudecarea cererii lor din 2014, potrivit Profit.ro. Atunci ei au solicitat anularea unei hotărâri din 2012 a Guvernului Ponta, prin care acesta fixa la peste jumătate de miliard de euro prețul la care Enel Investment Holding BV era obligat să cumpere, de la statul român, cote de câte 13,57% din participațiile rămase în posesia României la cele două companii, după privatizarea Electrica Muntenia Sud.

Obligația italienilor figura în contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud. Potrivit acestuia, Enel avea obligația să cumpere, până la finalul anului 2012, cote de câte 13,57% din participațiile rămase în posesia statului român la Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, după privatizarea Electrica Muntenia Sud. În contract este stipulată și formula de calcul al prețului de vânzare.

Enel nu și-a îndeplinit această obligație contractuală nici până acum. Statul deține și în prezent, prin Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), cote de câte 23,57% din acțiunile celor două companii. După privatizare, Electrica Muntenia Sud a fost divizată în Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia, pentru separarea activităților de distribuție și furnizare de energie electrică, impusă de legislația europeană.

În vara anului 2012, Guvernul Ponta a constat că nu există o legislație care să permită derularea tranzacției. În consecință, a fost emisă OUG  25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opțiunii de vânzare de acțiuni, iar în temeiul acesteia a fost emisă ulterior HG nr. 1.163/2012 pentru aprobarea elementelor principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, a numărului acțiunilor și a prețului unitar al acțiunii.

HG-ul citat poartă semnătura premierului de atunci, Victor Ponta, fiind semnat de vicepremierul și Ministrul Finanțelor, Florin Georgescu, și, în numele ministrului Economie Daniel Chițoiu, de către secretarul de stat din minister Gelu Diaconu.

HG 1.163/2012 fixa, în conformitate cu formula din contractul de privatizare, prețul de vânzare a câte 13,57% din participațiile rămase în posesia statului român la Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia la suma totală de 521,5 milioane euro. Actul normativ citat prevedea și dreptul statului de a primi dividende de la Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia până în momentul în care Enel ar fi preluat participațiile de câte 13,57% la cele două companii, potrivit contractului de privatizare.

Enel nu a fost de acord cu aceste condiții și a depus la Curtea de Apel București (CAB), în septembrie 2013, cerere de anulare a hotărârii Guvernului Ponta. În aprilie 2014, instanța a decis să respingă acțiunea italienilor ca prescrisă, însă aceștia au făcut recurs. Acum, ÎCCJ a admis recursul, a casat sentința CAB și a trimis cauza spre rejudecare. 

În paralel, în iulie 2014, statul a deschis un litigiu împotriva Enel și la Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Paris, acuzând neîndeplinirea de către Enel a obligației de cumpărare a participațiilor menționate mai sus și cerând daune de 521,5 milioane euro, sumă egală cu prețul care ar fi trebuit achitat de italieni, plus, pentru întreaga perioadă cuprinsă între data de 24 decembrie 2012 și data achitării efective, plata dobânzii contractuale, la nivelul prevăzut în contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, respectiv dobânda EURIBOR plus o marjă de 3% (prin raportare atât la prețul aferent acțiunilor opțiunii de vânzare, cât și la dividendele aferente cotei de participare a reclamantului la profitul Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia).

Anul acesta, SAPE a mai deschis un litigiu împotriva Enel la Paris, prin care le italienilor despăgubiri pentru dividendele pe care, în opinia autorităților române, Enel ar fi trebuit să le acorde statului din profiturile celor două companii pentru anul 2012. Tot la Paris și tot în 2016, statul a pierdut un proces cu Enel în care solicita companiei italiene despăgubiri de 900 milioane euro pentru presupusa neîndeplinire a obligațiilor asumate prin contractul de privatizare, acțiune deschisă în urma unui raport al Curții de Conturi.

SAPE a fost înființată în 2014, prin divizarea parțială a Electrica SA, și deține în numele statului participațiile minoritare ale acestuia la Enel Energie Muntenia (23,5% din acțiuni), Enel Distribuție Muntenia (23,5%), Enel Distribuție Banat (24,8%), Enel Distribuție Dobrogea (24,9%), Enel Energie (36,99%), E.ON Distribuție (6,3%), E.ON Energie (1,4%), Electrica Soluziona (49%), Bursa Română de Mărfuri (0,57%) și Hidro Tarnița (99,3%).

Societatea a moștenit și litigiile dintre Electrica SA și cumpărătorii participațiilor majoritare la filialele de distribuție ale Electrica SA, respectiv Enel, E.ON și CEZ, care au ca principal obiect neîndeplinirea de către aceștia a obligațiilor post-privatizare asumate, în special a celor referitoare la investițiile în dezvoltarea companiilor preluate.

Potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice, profiturile nete cumulate ale subsidiarelor de distribuție și furnizare energie electrică ale Enel din România - Enel Distribuție Muntenia, Enel Distribuție Banat, Enel Distribuție Dobrogea, Enel Energie Muntenia și Enel Energie - au scăzut cu aproape 16% anul trecut, comparativ cu 2015, respectiv cu peste 107 milioane lei, de la 677,48 la 570,37 milioane lei.