Sari la conținut

Termoficarea în București: RADET mereu pe pierdere, ELCEN întotdeauna pe profit

Dacă distribuitorul de energie termică din Bucureşti, RADET, a mers şi anul trecut în pierdere, producătorul de energie electrică şi termică ce furnizează agentul termic pentru RADET, Electrocentrale Bucureşti, a avut şi anul trecut profit.

Este al şaselea an consecutiv când se întâmplă acest lucru. Cele două societăţi, fiecare în insolvenţă, ar urma să fuzioneze, iar noua firmă ar urma să fie în subordinea Primăriei, potrivit e-nergia.ro.

RADET Bucureşti, regia din subordinea Primăriei Capitalei care se ocupă de distribuţia de energie termică pentru cele peste jumătate de milion de apartamente din Bucureşti, a terminat şi anul 2016 pe pierdere. Pierderea netă se ridică, potrivit datelor de bilanţ de la Ministerul Finaneţelor, la 345 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,05 miliarde de lei, realizată cu 3.437 de angajaţi.

Situaţia este ceva mai bună decât cea de anul precedent, când RADET raporta pierderi de 429 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de lei. Regia a avut de fapt pierderi în fiecare din ultimii ani: 320 de milioane în 2014, 289 de milioane în 2013, 290 de milioane în 2012, 904 milioane în 2011.

Situaţia stă exact invers la Electrocentrale Bucureşti (Elcen), producătorul de energie electrică şi termică din Bucureşti, aflat în subordinea Guvernului, care asigură agentul termic către RADET, pe care regia Primăriei îl foloseşte apoi pentru a livra apă caldă şi căldură bucureştenilor. În 2016, societatea care administrează centralele eletrice de termoficare (CET) din Bucureşti, a ieşit pe plus. Potrivit datelor Finanţelor, profitul net a fost de 36,8 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,54 miliarde de lei, obţinută cu 2.098 de salariaţi. Elcen a avut profit şi în 2015 (107 milioane de lei), şi în 2014 (134 milioane de lei), şi în 2013 (51 de milioane de lei), şi în 2012 (67 de milioane de lei) şi în 2011 (peste 106 milioane).

În ceea ce priveşte datoriile, mai puţin relevante acum, dat fiind că ambele societăţi sunt acum în insolvenţă, RADET avea, la finalul lui 2016, 4,36 miliarde de lei, iar ELCEN, la aceeaşi dată, 2,18 miliarde de lei.

ELCEN şi RADET au intrat în insolvenţă în toamna anului trecut, iar planul, anunţat de administratorul judiciar al RADET, este ca cele două societăţi să fuzioneze, planul de reorganizare urmând să fie aprobat cel mai probabil la finalul acestui an.

“Principalul element pe care îl conţine planul de reorganizare al ambelor societăţi este fuziunea, după ce RADET, care este regie autonomă, va fi transformată în societate pe acţiuni. Va urma o fuziune prin absorbţie, în care viitorul RADET va înghiţi ELCEN, urmând ca datoriile reciproce să se şteargă şi să rămână un sold care urmează să fie acoperit”, a spus, în martie, Gheorghe Piperea, avocat la Piperea şi Asociaţii, administratorul judiciar al RADET.

‘Fuziunea va presupune absorbţia a ceea ce va presupune Societatea Comercială RADET peste un an şi ceva a ceea ce înseamnă în momentul de faţă Societatea Comercială ELCEN, urmând ca acţiunile care se cuvin Ministerului Energiei să treacă în proprietatea Primăriei printr-o modalitate comercial şi legal corectă, astfel încât să nu avem un risc de ajutor de stat’, a subliniat Piperea.

El a susţinut că nu va exista un plan de reorganizare la ambele entităţi mai devreme de noiembrie 2017.

“Pe de altă parte, este bine de reţinut că efectele importante pe plan economic şi social deja s-au produs. Unele dintre ele sunt automate: niciuna dintre ele nu pot fi date în judecată. În al doilea rând, nu mai cresc penalităţile. Din suma de 3,6 miliarde (de lei – n.r.) pe care o datorează RADET celor de la ELCEN, mai mult de 3,3 miliarde reprezintă penalităţi, care în momentul de faţă au fost îngheţate. Contractele care erau în curs continuă, cu excepţia celor care au fost nelegale şi care au fost desfiinţate de noi”, a arătat atunci Piperea.

RADET Bucureşti asigură alimentarea cu energie termică a 562.000 de apartamente din Bucureşti (date din decembrie 2016). Preţul acesteia este puternic subvenţionat: populaţia plăteşte 164 de lei pentru o gigacalorie, în condiţiile în care costul este de 342 de lei. Diferenţa este acoperită de subvenţii de la Primărie.