Sari la conținut
News Alert

Este spargerea Companiei de Drumuri și Autostrăzi adevărata soluție pentru infrastructură?

Soarta infrastructurii rutiere de transport din Roimânia pare a fi sortită haosului cu numeroase inițiative care se bat cap în cap și care sunt necunoscute diferitelor entități existente la nivelul guvernamental.

La nivelul Ministerului Transporturilor se vorbește de spargerea companiei în două entități, una destinată intreținerii infrastructurii rutiere, alta dedicată construirii și implementării proiectelor noi.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) va fi divizată în două companii, una care se va ocupa de marile proiecte de investiţii şi o a doua, însărcinată cu întreţinerea infrastructurii existente, anunţa la finele lunii mai ministrul Transporturilor, Dan Costescu.

Surse din cadrul CNADNR spun că la nivelul Guvernului, mai precis al Secretariatului General al Guvernului, s-a aflat în lucru o ordonață al cărei scop este spargerea companiei în două entități. Concepția proiectului ar aparține lui Cătălin Drulă și Alina Burlacu, doi consilieri ai premierului Cioloș pentru infrastructură de transport.

Contactat de către Digi24.ro Cătălin Drulă, consilierul care a invocat în trecut dorința sa de a fi transparent pentru a explica difuzarea unor informații sensibile către presă privitoare la licitațiile CNADNR, a refuzat orice răspunsuri la întrebările ce i-au fost adresate pe tema proiectului de act normativ.

Liviu Iolu, noul purtător de cuvânt de presă al Guvernului a dat asigurări că o astfel de ordonanță nu va discutată marți de căte Executiv. Mai mult, Iolu a spus că singurele informații deținute de el privesc nu atât spargerea companiei, ci înființarea unei Agenții, cu ocazia aniversării centenarului Marii Uniri. Aceasta ar urma să se ocupe de câteva mari proiecte de infrastructură. Anunțul a fost făcut în trecut și pe premierul Cioloș a reamintit purtătorul de cuvânt. Ar fi vorba de proiecte care să unească regiunile istorice, precum autostrăzile Pitești Sibiu și Tg Mureș Iași.

Este spargerea CNADNR soluția?

Separarea unei companii considerate mamut în două entități care la rândul lor au șanse maxime să devină în timp alți mamuți nu pare a fi soluția. Companiile din alte țări UE se ocupă atât de dezvoltarea rețelei naționale de drumuri și autostrăzi, dar și de finanțarea noilor proiecte sau întreținerea drumurilor. Este cazul companiei austriece ASFINAG sau a celei italiene ANAS. Spargerea CNANDR ar putea prezenta mai multe dezavantaje decât avantaje. Astfel structura de personal a noilor entități va trebui dublată în multe compartimente (spre exemplu financiar, juridic, utilități, personal, proiectare) iar o bună parte din documentația existentă va trebui transferată între cele două companii.

Adevărata problemă pare a fi însă rețeaua uriașă de drumuri naționale gestionată de CNADNR și finanțarea insuficientă primită de către administrațiile locale pentru repararea și întreținerea rețelei de drumuri județene și comunale. ASFINAG sfinag gestionează doar 2.100 de kilometri față de 17.000 de kilometri ai CNADNR. Compania italiană ANAS gestionează și ea 20.000 de kilometri de drumuri, puțin mai mult decât cei care revin CNADNR. Italia are însă o suprafață cu aproape 50% mai mare decât a României. Compania de stat franceză ce se ocupă de drumuri are în subordine 21.157 de kilometri, însă doar 9.745 kilometri sunt drumuri naționale, restul fiind autostrăzi, în timp ce în România sunt doar 700 de kilometri de autostrăzi.

În prezent pentru cei 17.000 de kilometri de drumuri naționale și autostrăzi CNADNR primește anual 510 milioane lei, cu 150 de milioane de lei mai mult decât primesc consiliile județene și comunale pentru gestionarea celor 67.000 de kilometri de drumuri locale din subordine. Dacă CNADNR primește în medie 30.000 de lei pentru repararea unui kilometru de drum, administrațiile locale au doar 5.223 lei pe an. Aceasta fără a socoti venituri cifrate la 250 de milioane de euro pe an primite de către CNADNR din roviniete.

Există opinii potrivit cărora adevărata reformă a companiei ar trebui să prevadă micșorarea drastică a lungimii de drumuri gestionate de către CNADNR și trecerea restului de drumuri la administrațiilor locale, împreună cu finanțarea aferentă. Rețeaua națională, administrată de către CNADNR, ar trebui să includă doar drumurile cu adevărat importante. Multe drumuri locale au fost promovate din categoria celor județene în cea a celor naționale, reparate de către stat, doar la insistențele unor baroni locali dornici să scape Consiliile Județene pe care le conduceau de obligația întreținerii drumurilor subordonate. S-a ajuns la situația in care există drumuri naționale de pământ, precum DN 5 A Mironeşti-Izvoarele în judeţul Giurgiu, DN 2N Bogza -Mărtineşti, în județul Vrancea şi DN 24C în Botoşani.