EXPERIMENT Digi24. România, în comparaţie cu Spania. Cât costă încălzirea, energia electrică şi alimentele?

În Spania, salariul mediu este 1.400 de euro, iar în ţara noastră un angajat câştigă de peste patru ori mai puţin. Deşi spaniolii se confruntă şi ei cu creşteri de preţuri, cheltuielile din România sunt mai mari, în special la gaze naturale.

În România, pe timpul iernii, încălzirea unui apartament ne costă 100 de euro, cu mult peste cât plăteşte un spaniol. Deşi, în Spania, toate gazele sunt importate, consumul este cu mult mai redus. În Spania situaţia este cu totul diferită, pentru că nu există producţie de gaze naturale. Spania se bazează în totalitate pe gaze din import. Majoritatea acestora vin din Algeria. Consumul într-un apartament de trei camere pe perioada verii, atunci când se foloseşte doar aragazul ajunge să coste 10 euro lunar, în timp ce iarna, când se folosesc intens centralele de apartament pentru încălzire, facturile ajung să fie triple.

La energie electrică plătesc mai mult spaniolii, însă valoarea facturii este mai uşor de suportat

Simplul gest de a aprinde lumina costăacum cu 3 procente mai mult în Spania faţă de anul trecut, respectiv 0,16 eurocenţi pentru fiecare kilowat consumat. Ceea ce duce la o factură de 40 de euro pentru un apartament de trei camere.

Spania nu produce energie hidro, ci se bazează pe termocentrale, păcură şi cărbune, dar şi pe cele şase centrale atomice care produc 20% din energia necesară Spaniei anual.

În plus, până zilele trecute, Spania era principalul producător de energie din resurse eoliene, însă a fost depăşită de România.

În România, curentul electric s-a scumpit cu 6% de la 1 ianuarie iar majoraruile vor depăşi 10% în 2013. Chiar şi aşa, factura la energie electrică este la jumătate faţă de cea din Spania.

Preţuri asemănătoare plătim cu spaniolii în benzinării şi supermarketuri

Carburanţii şi alimentele diferă foarte puţin de la o ţară la alta, chiar dacă România are producţie de petrol, iar potenţialul agricol este comparabil cu al ţărilor din vestul Europei.

Preţurile la pompă sunt cu doar câţiva eurocenţi mai mici în România faţă de Spania. Spre exemplu, la motorina premium diferenţa este de doar 2 eurocenţi între Bucureşti şi Madrid.

În Spania, preţul la combustibili este unul dintre cele mai mari la nivel european pentru că un litru de benzină premium costă 1 euro şi 53 de eurocenţi, în timp ce un litru de motorină a ajuns la 1 euro şi 48 de cenţi.

Nici mâncarea nu este cu mult mai ieftină în România în comparaţie cu Spania

Pentru fructe şi legume românii plătesc mai puţin decât spaniolii, dar mai mult pentru ulei.

Zahărul, laptele şi pâinea feliată costă în România cu puţin peste 1 euro în timp ce făina costă 3,15 lei. Aşadar, faţă de Spania este o diferenţă destul de mică.

În concluzie, chiar dacă românii câştigă mai puţin decât spaniolii, plătesc chiar mai mult pentru cheltuielile zilnice. Raportat la salariu însă, 59% din veniturile unui român se duc pe întreţinere, benzină şi alimente, care, pentru un spaniol, reprezintă doar 11% din venituri.

Românilor le place să meargă la cumpărături mai mult decât altor europeni

Aceasta este remarca şefului unuia dintre cele mai mari lanţuri de hipermarketuri europene. E ceva mai greu cu banii.

În primele 11 luni ale anului, comerţul cu amănuntul a urcat cu 3,8%. Însă e un plus care de fapt este înghiţit de inflaţia care în noiembrie a fost mai mare, peste 4%. De fapt o creştere de volum nu există. Iar dacă ea a apărut, a venit din cumpărături de produse mai ifetine şi mai slab calitative.

Românii nu renunţă la plimbările cu maşina sau la ţigări, indiferent de situaţia financiară, arată statisticile. În primele 11 luni ale anului trecut, cel mai mult s-au vândut carburanţii, alimentele şi tutunul.

Specialiştii spun că se simte o uşoară creştere a consumului

Directorul unui lanţ de hipermarketuri francez a remarcat că românilor le place să meargă la cumpărături mai mult decât oricărui alt european. Piaţa locală rămâne însă puternic dependentă de evoluţia economiei Uniunii Europene. Acolo merg 70% din exporturile locale şi tot acolo lucrează trei milioane de români, care trimit periodic bani acasă.

Deşi puterea de cumpărare a scăzut, românii au consumat mai mult decât europenii, în 2012. Aproape trei sferturi din veniturile unei familii s-au dus pe traiul de zi cu zi.

În perioada iulie - septembrie 2012, consumul a urcat cu două procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. O familie a cheltuit, în medie, 1.600 de lei pentru alimente şi băuturi. Ce-i drept, şi preţurile au fost mai mari.

Când aleg un produs, românii se uită în primul rând la preţ

Înainte de criză erau tentaţi să încerce produsele din afară, deşi erau mai scumpe. Acum, cei mai mulţi merg către produsele româneşti sau mărcile proprii ale marilor magazine, pentru că au preţuri mai mici.

Totuşi, pentru acest an, aşteptările privind evoluţia vânzărilor nu sunt dintre cele mai optimiste. Analiştii se aşteaptă la o stagnare a salariilor din mediul privat, în prima jumătate a acestui an. Apetitul românilor pentru cumpărături ar putea creşte doar dacă leul continuă să se întărească în faţa monedei europene, fapt ce s-ar reflecta şi în preţuri.

Apetență pentru cumpărături există, bani să fie

Populația acestei țări are venituri lunare de aproape patru miliarde de euro pe lună, ca să fim exacți. Venitul mediu pe gospodărie este sub 2.500 de lei pe lună, iar o gospodărie e așa zisa familie statistică de 2,8 persoane.

Nu discutăm acum dacă e mult sau puțin însă doar jumătate din venituri este asigurată din salarii sau forme asemănătoare de plată. Ai zice că suntem o nație de întreprinzători, care nu are nevoie de salarii. Nu e chiar așa. O parte mare, chiar prea mult, vine din ajutorul de la stat și din consumul de mâncare din producția proprie.

Din totalul veniturilor populației, 23% este acoperit de buget, prin așa numitele venituri din prestații sociale

E o gamă largă de plăți, de la pensiile pentru care s-au făcut contribuții, la alocații pentru copii, sau venitul minim garantat de stat. Cu un sfert din venituri de la buget, România nu poate decât să primească direct eticheta de stat al asiguraților sociali. Sau al agriculturii de subzistență, căci alte 15% din venituri sunt în natură.

Este vorba, în principal, de producția agricolă folosită preponderent pentru a asigura traiul zilnic al familiei.

În mediul rural acolo unde trăiește aprope jumătate din populație, 28% din venituri reprezintă contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii. Este de fapt o medie națională, căci există familii unde autoconsumul reprezintă de fapt cea mai mare parte a ceea ce se numesc venituri.

Dacă din media veniturilor ar fi scoasă producția proprie de alimente, pentru a avea o idee despre banii care ajung într-o familie, ar rezulta că veniturile sunt în zona a 480 de euro pe lună, mult sub pragul de subzistență la nivel european.

90% din venituri, chiar și cele care includ autoconsumul, se duc pentru cheltuielile curente

Aproape jumătate din bani se duc pentru alimente, băuturi și țigări. Alte aproape 20% sunt pentru plata facturilor la utilități, cablu sau telefonie.

Pentru îmbrăcăminte sau sănătate sunt alocate procente foarte mici din venituri.

Educația și distracția sunt la coadă cu mai puțin de 1% alocate din venituri.

Scumpirile de la începutul anului şi cele care vor urma în 2013 vor transforma România în una din cele mai costisitoare ţări din Europa.