Sari la conținut
News Alert

Alina Gorghiu începe cruciada împotriva multinaționalelor

Șeful PNL propune impozitarea cu 16% a profiturilor companiilor internaționale. Oricum și în prezent companiile internaționale plătesc tot 16%, însă au grijă să își mute profiturile către țările de origine, în România declarând pierderi. Cel mai probabil însă, Gorghiu face referire la nevoia de scoatere la suprafață a acestor profituri, urmată de impozitarea acestora.

alina_gorghiu_-pnlro

Într-o postare pe contul ei de Facebook, Alina Gorghiu propune un impozit de 16% pe profitul companiilor internaţionale. Gorghiu face apel la clasa politică să introducă în legislația românească o directivă a UE ”care a fost dată în vara acestui an”.

”Noi vrem să o transpunem mai repede și este în interesul statului să o transpunem. Noi avem termen de transpunere în 2019, dar de ce să așteptăm? De ce să nu începem de astăzi, prin votul Parlamentului, să impozităm cu 16% profitul companiilor internaționale care își trimit profitul în afară prin diverse tertipuri. Antreprenorul român plătește profitul în România, iar ceilalți și-l duc afară prin diverse pârghii. Directiva aceasta facilitează impozitarea profitului acolo unde l-ai produs. Aș vrea să provoc Parlamentul să propună aceeași procedură ca într-o săptămână să o trecem și prin Senat și prin Camera Deputaților. Este un proiect foarte bun. Vorbim de venituri de patru ori mai mari la buget”, a spus ea.

Alte țări însă, în situații similare cu România, nu se mulțumesc să impoziteze profiturile transferate către țările de baștină ale multinaționalelor sau către off-shore-uri cu o cotă obișnuită de profit. Dacă o companie este depistată că a scos peste granițe profitul prin operațiuni comerciale și contabile artificiale aceasta trebuie să achite un supra impozit. Marea Britanie, spre exmplu, aplică un surplus de 5 puncte procentuale la cota de impozitare în cazul profiturilor mascate și transferate peste granițele țării.

Profiturile mascate, supraimpozitate în Marea Britanie

Adrian Luca, directorul firmei de consultanță Transfer Pricing Services, analizează posibilitatea ca firmele care scot profitul peste granițe să plătească impozite majorate pe acesta. ”Primii care au venit cu o astfel de impozitare sunt britanicii – 25% pentru profiturile care se dovedește că sunt transferate abuziv în afară (diverted profit tax). Este o rată mai mare decât rata generală (care in prezent este de 20%) tocmai în ideea de a descuraja companiile multinaționale să recurgă la tranzacții riscante efectuate în baza unor scheme de planificare fiscală agresivă. 

Beneficiile acestei măsuri pentru buget – dacă există - încă nu sunt clare, nu există date pe această temă, deocamdată. 
Pe aceeași idee, și Australia a propus de la anul o astfel de supraimpozitare de 40% ( când rata generală va fi sub 30%). Dar simplul anunț nu rezolvă problema – autoritățile trebuie să demonstreze că există astfel de transferuri abuzive! Or asta e e discuție care se poartă la nivel OECD de ani de zile, vizează un întreg complex de măsuri tehnice, nu-i suficient să pui taxe mai mari (ba, de la un punct, astfel de taxe se pot dovedi chiar contraproductive pentru economie)” – spune el. 
 
Am pierdut un miliarde de euro în cinci ani. Cel puțin
 

Aproape un miliard de euro au fost scoși din România în ultimii cinci ani, iar cu acești bani s-ar fi putut realiza multe proiecte, a declarat, zilele trecute , Ionuț Mișa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, referindu-se la prețurile de transfer.

"Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului și comerțului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei. Doar 5 companii, gândiți-vă ce înseamnă la nivel național. Direcția generală a marilor contribuabili are astăzi 1.500 de companii în portofoliu. Sumele sunt mari, foarte mari. Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape 1 miliard de euro în ultimii 5 ani au fost scoși din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România și ar putea aduce beneficii majore românilor", a spus Mișa.

Potrivit acestuia, o companie din domeniul tutunului a achiziționat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică.

"În România plătea aproape nimic, iar în țara respectivă se duceau toate profiturile. Am reușit să identificăm acest tip de tranzacții și am reușit să realizăm ajustări de 12,3 milioane lei", a precizat oficialul ANAF.

El explicat, în context, cum sunt scoși din țară banii realizați de retaileri.

"În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara țării și se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, 'datorită nouă aveți atâtea locuri de muncă' dar uită să precizeze un aspect foarte important. Aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferența de preț se aplică impozitul pe profit. În România rămân puțini bani. Practic locurile de muncă în țările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în țara respectivă și mai puțin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode", a arătat Mișa.

De asemenea, reprezentantul Fiscului a mai spus că sunt companii care au o rețea globală și importă diferite bunuri și servicii din celelalte țări la o valoare foarte mare pe care le vând în România.

"Sunt companii din domeniul auto care au rata profitului 2% an de an. Este foarte greu să realizezi o rată a profitului constantă. Este o ciclicitate economică, există un mediu de business. Ca să poți să obții an de an 2% este o consultanță foarte bună, beneficiază de experiență foarte bună în această zonă, au tehnici foarte bune pe care le utilizează", conform șefului Direcției de Mari Contribuabili.

El a precizat că Direcția de Mari Contribuabili colectează aproape 50% din veniturile la buget și administrează toate companiile mari, cu cifre mari și volume mari.

Directiva 1164/2016, adoptată în iulie, la care face referire Alina Gorghiu, stabilește norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și care ar putea afecta activitatea grupurilor multinaționale. Directiva urmărește împiedicarea evitării plătii impozitului pe profit de către societățile rezidențe prin devierea veniturilor către filiale/sucursale situate în țări cu un nivel mai redus de impozitare. Aceasta se va aplica contribuabililor supuși impozitului pe profit într-unul sau mai multe state membre, inclusiv sediilor permanente de pe teritoriul UE ale unor entități rezidențe fiscal în afară UE și stabilește norme pentru: limitarea deductibilității dobânzilor, impozitarea la ieșire (en. exit taxation), norme generale anti-abuz, impozitarea societăților străine controlate și impozitarea aranjamentelor hibride. Problema pare a fi însă nu atât operațiunile către regimuri fiscale off-shore, cât către regimuri fiscale acceptate legal cum ar fi Cipru sau Olanda, țară în care își au acționarii multe dintre companiile mari existente în România, precum Rompetrol, Enel, etc.