Sari la conținut
News Alert

Analişti: Explozie a deficitului bugetar după măririle de salarii

Deficitul bugetar al României ar creşte la 4,4% din produsul intern brut (PIB) al României în 2017 dacă se vor aplica amendamentele votate luni de către parlamentari, care prevăd majorarea salariilor şi sporurilor angajaţilor de la stat, arată un raport al analiştilor grupului financiar ING, publicat marţi.

datorii_2015052215

Foto: monitorulexpres.ro

Deputaţii comisiilor reunite de muncă şi buget au aprobat, luni, mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016, care prevede mai multe majorări salariale pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi pentru salariaţii din învăţământ, precum şi creşterea sporurilor acordate medicilor.

"Implementarea deciziilor menţionate anterior şi lipsa unor măsuri compensatorii ar duce deficitul bugetar pentru anul viitor la 4,4% din PIB, în condiţiile în care deja sunt programate mai multe reduceri de taxe prociclice începând cu ianuarie 2017, prin Codul Fiscal", arată raportul ING.

Analiştii consideră că, în urma acestor măsuri, şi alte categorii de bugetari vor cere creşteri de salarii.

"Notificarea Curţii Constituţionale de către Guvern sau retrimiterea înapoi în Parlament de catre preşedinte sunt singurele posibile obstacole. Preşedintele a anunţat deja că va trimite înapoi spre reexaminare o lege care taie 102 taxe parafiscale (impact de 0,2% din PIB)", a menţionat raportul. 

În cazul în care măsurile vor fi aplicate, totuşi, analiştii ING se aşteaptă la tăierea puternică a investiţiilor după alegeri. 

Votul parlamentarilor a fost acordat deşi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, şi reprezentantul Ministerului Finanţelor nu au fost de acord cu aceste majorări.

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, luni seară, că majorările salariale adopate au doar ”o miză electorală”, catalogându-le ”pomeni electorale care sunt promise fără niciun fel de resurse bugetare”.

Marţi dimineaţă, premierul Dacian Cioloş a declarat, la Adevărul Live, că măsurile adoptate de Parlament în ultimele luni legate de diferite creşteri salariale însumează peste 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB, un impact bugetar care poate duce fie la creşterea deficitului, fie la reducerea investiţiilor.

Trebuie spus însă că escalada costurilor salariale asupra bugetului nu a început odată cu propunerile de luni ale parlamentarilor, ci încă de acum un an. În luna decembrie 2015 într-o notă de fundamentare la un act normativ Guvernul atenționa că măsurile adoptate de Parlament și Guvern avea ca efect majorarea cheltuielilor bugetare cu 13 miliarde lei. Era vorba de ”dublarea alocației de stat pentru copii (1,8 miliarde lei), majorarea indemnizațiilor veteranilor de război și ale persoanelor persecutate din motive etnice și politice (0,6 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare (1,8 miliarde lei), majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ (1,7 miliarde lei), majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală (1,3 miliarde lei), majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistență socială (556 milioane lei) inclusiv a indemnizațiilor persoanelor cu handicap (240,6 milioane lei), majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar (3.026 milioane lei), actualizarea normelor de hrană și echipament pentru militari și polițiști (1 miliard lei), instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personalul navigant, personalul diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari (0,3 miliarde lei).

În plus nici reforma salarială propusă de Cioloș în sectorul bugetar nu este una neutră care să nu solicite suplimentar bugetul și care să semnifice doar o redistribuire a salariilor în sectorul bugetar. Impactul noii legi a salarizării bugetare propuse de Guvern ar fi un minus de 2,7 miliarde lei la buget anul viitor.