Anul în care deficitul era mai mare la nouă luni, dar a rămas sub 3%

Doru Cireaşă Data actualizării: Data publicării:
EU, Ukraine And Russia Continue Negotiations Over Natural Gas Shipments
BERLIN, GERMANY - SEPTEMBER 26: European Union Energy Commissioner Guenther Oettinger speaks at a press conference following talks with Russian Energy Minister Alexander Novak and Ukrainian Energy Minister Yuriy Prodan over the future of Russian natural gas deliveries to Ukraine on September 26, 2014 in Berlin, Germany. The three parties seemed to have made progress in today's talks on setting prices for future gas deliveries to Ukraine and other aspects of the disagreements, though negotiations are set to continue. Gazprom, the Russian company that supplies Ukraine with much of its natural gas, raised prices dramatically following the ouster of former Ukrainian President Viktor Yanukovich earlier this year, and since then the two nations have been in a bitter dispute over the deliveries that have been antagonized by Russian support for pro-Russian separatists in eastern Ukraine. (Photo by Sean Gallup/Getty Images)

La finele primelor nouă luni din 2013, în guvernul Ponta II, România avea un deficit bugetar mai mare decât acum. 2013 a fost terminat totuși cu un deficit sub 3%. 

EU, Ukraine And Russia Continue Negotiations Over Natural Gas Shipments
Foto: Sean Gallup/Getty Images

Comisarul european Gunther Oettinger, responsabil pentru bugetul UE, a declarat joi, după întâlnirea cu membrii comisiilor parlamentare de buget - finanţe, că, în opinia sa, atât pentru acest an cât şi pentru 2018 există premise ca România să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 3%, precizând însă că politica bugetară naţională este în sarcina guvernului şi a politicienilor de la Bucureşti.

Întrebat în legătură cu faptul că datele Eurostat arată un deficit de 4,1% pe al doilea trimestru şi dacă sunt şanse să ne încadrăm în deficitul de 3%, comisarul european a răspuns: "Baza pe care o are România este în continuare una relativ bună, aveţi un grad de îndatorare per ansamblu relativ bun şi de asemenea, o dezvoltare, o creştere economică relativ bună. Cei 3% sunt recomandarea noastră de a vă încadra în acest obiectiv de 3%. Consider că atât pentru acest an, cât şi pentru anul următor,  există premise ca România să se încadreze în această ţintă de 3%".

Potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, România a înregistrat un deficit bugetar de 4,1% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai mare din Uniunea Europeană (UE), după ce în primul trimestru a fost de 3,6% din PIB. După România, cele mai mari deficite bugetare, date ajustate sezonier, le-au înregistrat Marea Britanie (3,4%), Franţa (2,8%), Portugalia (1,6%), Slovacia (1,4%), Austria şi Polonia (cu câte 1,2%).

Premierul Mihai Tudose a afirmat, miercuri seară, că deficitul bugeter pe trimestrul doi este de 4,1% din PIB aşa cum arată datele Eurostat, însă a susţinut că Guvernul a luat măsurile necesare, iar "lucrurile au fost reaşezate" (...) Da, pe trimestrul 2 deficitul este de 4,1%. Noi nu vorbim de trimestre. Important e cum va fi la finalul anului. Am reaşezat lucrurile. Ati văzut la rectificare că am aşezat lucrurile”, a spus Mihai Tudose.

În istoria economică a ultimilor ani a existat un an în care după nouă luni cifrele privind deficitul bugetar au fost chiar mai proaste după nouă luni și când, în final, deficitul a rămas sub 3%. După primele nouă luni din 2013 deficitul a fost de 1,3% din PIB, respectiv 8,14 miliarde lei, față de 6,8 miliarde lei in perioada ianuarie-septembrie 2017. La finele anului 2013 deficitul era însă mult sub pragul de 3%, situându-se la 2,52% din PIB.

Totuși aceste eforturi de a ajsuta deficitul sub pragul de 3% nu sunt sănătoase pentru economie. De regulă incadrarea in derficit se atinge prin micșorarea cheltuielilor cu investițiile, a cheltuielilor social, etc.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri