Sari la conținut

Adrian Vasilescu: Salariile nu se pot mări în 2017 din PIB-ul anului 2016

Produsul Intern Brut al anului 2016, oricât de mare creştere ar înregistra, nu va susţine eventuale creşteri salariale în anul viitor, explică Adrian Vasilescu. Şi asta deoarece este un indicator al producţiei şi consumului din acest an. În 2017, pentru majorarea salariilor trebuie găsite surse de finanţare anul viitor şi care să nu crească peste limite deficitul bugetar, spune consultantul de strategie din cadrul BNR.

adrian vasilescu km 0

Adrian Vasilescu: "Auzim frecvent această vorbă: PIB-ul nostru, care aleargă foarte repede, ne va asigura la anul salarii mai bune. Nu are cum. Cei care fac această firmaţie nu ştiu ce înseamnă PIB. Salariile din medicină intră toate în PIB. PIB-ul nu se măsoară la nivel bugetar altfel, că nu ai cum să măsori valoarea adăugată la nivel bugetar, decât prin salariile profesorilor, care intră toate în PIB. S-au plătit şi s-au consumat. Salariile medicilor, salariile poliţiştilor, salariile funcţionarilor şi aşa mai departe. Dacă dăm drumul la deficitul bugetar peste limitele admise nimeni nu ne va mai împrumuta, sau dacă ne va împrumuta nu o va mai face aşa cum o fac acum cei care ne împrumută. Şi deficitul ăsta, aşa cum este, în pragul de 3% cu pericolul de a fi depăşit în 2017, deficitul ăsta trebuie să ţinem cu dinţii de el."

După seminarul la care a făcut aceste afirmaţii, Adrian Vasilescu a revenit cu precizări. „BNR nu a făcut o analiză a resurselor bugetare privind creșterile salariale în învățământ și în sănătate. Iar eu am vorbit în nume propriu”, spune acesta.

„Referindu-mă în general la salariile bugetarilor - și nu la creșterile salariale din legea care face vâlvă în aceste zile -, am spus că nu poate fi invocat un PIB curent (bunăoară cel din 2016) ca sursă de venituri pentru viitoare creșteri salariale. Fiindcă PIB-ul este un indicator sintetic care măsoară, concomitent, și producția, și consumul. Suntem la sfârșit de an și cea mai mare parte din PIB e deja consumată. Mai mult, la bugetari, valoarea adăugată este egală cu salariile ce au fost deja plătite. Și, deci, încasate. Nu există o altă unitate de măsură pentru valoarea adăugată din sectoarele bugetare, între care învățământul și sănătatea, dincolo de nivelul remunerației. Sigur, investițiile din acest an, plusurile de capital ce contribuie la perfecționări tehnologice, adaosurile de competență la nivelul forței de muncă, inovațiile se pot regăsi, în anii viitori, în plusuri de PIB. Și, mai departe, în venituri bugetare mai mari, reieșite din creșteri ale taxei pe valoarea adăugată, din impozite pe profit și pe venituri etc., etc. În condițiile în care aceste creșteri sunt cuantificate, pot fi identificate și viitoarele surse de sporuri salariale”, completează Adrian Vasilescu.

PSD reacționează spunând că, potrivit analizelor făcute de experții partidului, există resursele financiare pentru a pune în aplicare această lege. Declarația a fost făcută la Digi24 de senatorul social-democrat Liviu Pop.

Pe de altă parte, deputatul PNL Ovidiu Raețchi spune că trebuie știut exact ce garanții sunt pentru creșterea salariilor: „Ceea ce susține PNL este ca măririle, care în mod categoric vor avea loc prin legea salarizării unice, să aibă loc după alegeri, pentru că oricum ce a făcut PSD va fi respins sigur de Curtea Constituțională”, a adăugat deputatul liberal.

Majorările de salarii votate luni în Parlament de PSD, ALDE şi UDMR nu au nici bază legală, nici suport economic, susţinea, recent, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Într-un interviu acordat Digi24.ro, acesta explică totodată faptul că pericolului generat de majorările salariale din Sănătate şi Educaţie i s-ar putea adăuga unul chiar mai mare, „catastrofic”: creşterea punctului de pensii. Pericol care, în cifre, s-ar traduce astfel: 23 de miliarde de lei pe an cheltuieli cu pensiile aflate în plată şi posibila angrenare a unui deficit de 7% din PIB. Inimaginabil, conchide Ionuț Dumitru.

La rândul său, premierul Dacian Cioloș a declarat că modificările aduse Ordonanței 20 în Parlament privind creșterile salariilor medicilor și profesorilor s-a făcut populist, fără o analiză şi fără o dezbatere solidă. Prim-ministrul a atras atenția că aceste modificările riscă să pună orice guvern va veni în imposibilitatea de a adopta o lege a salarizării unitare, care să rezolve problema inechităţilor din sistemul public.

În ciuda avertismentelor serioase venite dinspre Guvern, Banca Națională a României și numeroși analiști economici, Camera Deputaților a dat votul final asupra majorării salariilor din sănătate și educație. În aceeași zi, de Senat au trecut, fără vreo dezbatere, două proiecte de lege de majorare a pensiilor foștilor cooperatiști, respectiv a punctului de pensie.

Impactul pe care îl vor avea asupra economiei toate aceste măsuri adoptate înainte de intrarea în perioada oficială de campanie electorală este greu de anticipat. Se știe însă că doar pentru creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și educație ar fi vorba de un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.