Sari la conținut
News Alert

BUSINESS CLUB. Ce caută Fiscul la bănci?

Fiscul suspectează băncile că îşi micşorează incorect impozitele atunci când scot creditele din portofoliu. Spus mai pe şleau, le acuză voalat, dar le controlează pe faţă, că fac export de profit.

Au existat multe cazuri în care au fost transferate căte firme offshore controlate de banca-mamă portofolii de credite. Inclusiv împrumuturi achitate la timp au rămas în acelaşi grup financiar, deşi au fost transferate dintr-o ţară în alta.

Pentru bănci, externalizarea reprezintă un artificiu prin care scapă de povara creditelor vechi pentru a putea acorda unele noi. Acum Fiscul se uită cu atenţie la împrumuturile care au fost marcate ca pierdere de băncile din România.

Este însă o acţiune mai extinsă a Fiscului de a controla exportul de profit. Nu doar prin transferuri de acest gen, ci şi prin diverse contracte de servicii, de la consultanţă la audit, încheiate de entităţi din România cu firme din acelaşi grup din străinătate. E extinsă această acţiune, nu sunt doar bănci implicate, ci şi companii diverse. S-ar putea să descopere multe inspectorii Fiscului.

Zilelele trecute, un studiu Keyfins despre legăturile dintre firmele româneşti şi cele din offshore-uri arăta că 48 de miliarde de euro, adică 20% din cifra de afaceri de afaceri realizată la nivel naţional, se defăşoară cu firme din jurisdicții fiscale permisive.

Criza şi externalizarea creditelor

Fiscul derulează în această perioadă controale în sistemul bancar şi verifică mai ales modul în care au fost externalizate creditele. Pachetele de împrumuturi au fost cumpărate de-a lungul anilor atât de recuperatorii independenţi de creanţe, cât şi de băncile-mamă prin intermediul unor filiale offshore.

Primele externalizări au avut loc încă din 2005, când băncile îşi atinseseră plafonul de creditare în valută impus de BNR, aşa că au fost nevoite să scoată din bilanţuri o parte dintre împrumuturile deja acordate. Acelea erau credite performante, plătite la timp.

Însă acum Fiscul este interesat mai mult de ceea ce s-a întâmplat după declanşarea crizei, când băncile au început să scape de împrumuturile restante.

Potrivit unui exemplu dat de şeful Direcţiei Mari Contribuabil, băncile au ajuns în situaţia în care au transferat către firme-soră din străinătate pachete de credite neperformante la un discount de peste 90%. Astfel, împrumuturi restante de peste 100 de milioane de euro erau marcate ca pierderi de peste 90 de milioane de euro. Astfel, impozitul pe profit plătit de bănci în România a fost mai mic, în vreme ce pachetele de credite neperformante au rămas sub controlul aceluiaşi grup financiar, doar că au fost mutate în birourile din alte ţări. Însă în acele pachete ar fi pus şi credite viabile, transferate afară, la preţuri de nimic. Şi o dată cu ele s-ar fi mutat şi profitul venit din urma lor.

„Sunt aspecte pe care noi trebuie să le verificăm, să analizăm dacă din punct de vedere legal sunt îndeplinite toate condiţiile în momentul în care se realizează o vânzare de portofolii de credite sau se realizează o cheltuială la nivelul băncilor”, spune Ionuț Mișa, directorul Direcției de Administrare a Marilor Contribuabili.

Ascunderea gunoiului sub preş

Pentru bănci, transferarea creditelor neperformante pe entităţi special înfiinţate în străinătate a fost o metodă de a ascunde gunoiul sub preş. Nu erau obligate să-şi asume pierderile şi să provizioneze neperformantele.

Potrivit celor mai recente date centralizate de BNR, până în noiembrie 2014 băncile externalizaseră credite de 6,1 miliarde de lei. Mai bine de jumătate din această sumă a ieşit din bilanţurile băncilor în perioada ianuarie 2013-august 2014. Însă procentul de curăţare a bilanţurilor a continuat până în prezent şi va mai continua o perioadă.

Băncile încă mai au credite neperformante de peste 5 miliarde de euro.

Banca Naţională spune că externalizarea creditelor este perfect legală, deoarece este permisă de libera circulaţie a capitalurilor în Uniunea Europeană. De altfel, chiar BNR a pus presiune pe bănci să scape de creditele neperformante, în ciuda pierderilor contabile pe care le provoacă înstrăinarea lor.

În 2014 sistemul bancar din România a înregistrat o pierdere-record, de peste un miliard de euro, însă anul trecut au trecut la un profit de un miliard de euro. Rezultatele bune au fost inclusiv un efect al renunţării la creditele restante. În luna iunie, rata creditelor neperformante ajunsese la doar 11,3%.

Ionut Mișa a mai spus că un studiu făcut de ANAF pe 2.500 de firme mari în 2015 arăta că în ultimii cinci ani s-a facut export de profit de un miliard de euro. Și dădea exemple de companii din industria tutunului care făcuseră o achiziție de materie primă de la o firmă din grup la un preț uriaș tocmai pentru a eroda profitul în România și a-l maximiza dincolo. Nu a spus că e legal sau ilegal, ci a atras atenția.