Sari la conținut

Comisia Europeană coboară cu aproape unu la sută din PIB sub optimismul oficial

Comisia Europeană a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României în 2017 cu 0,5 puncte procentuale, la 4,4%. Estimarea, foarte apropiată de cea de săptămâna trecută a Băncii Naționale, rămâne însă sensibil mai mică decât cea de 5,2% din PIB, avansată de Guvern și de către Comisia Națională de Prognoză.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României în 2017 cu 0,5 puncte procentuale, la 4,4%, potrivit prognozei de iarnă publicată luni de instituţie, în care se arată că avansul va fi susţinut de consumul intern şi de investiţii, potrivit News.ro.

Pentru 2018, prognoza a fost majorată cu 0,1 puncte comparativ cu raportul de toamnă al Comisiei, la un ritm de 3,7%.

Executivul UE estimează că economia României a avansat în 2016 cu 4,9%, un nou record post-criză, datorită măsurilor de stimulare şi a majorărilor succesive ale salariilor din sectorul public şi a salariului minim pe economie, care au urcat consumul cu 9%.

”Creşterea reală a PIB va rămâne solidă îm orizontul estimat, susţinută de relaxarea fiscală şi de creşterea salariilor. Şomajul a scăzut semnificativ în 2016 şi va rămâne stabil, la un nivel redus. Cu o evoluţie peste potenţial a economiei şi cu atenuarea impactului reducerilor de taxe, inflaţia se va accelera. Deficitul bugetar este aşteptat să crească ca urmarea a reducerilor de taxe şi a creşterii cheltuielilor publice”, se arată în raportul Comisiei.

Executivul UE notează faptul că pentru 2017 au fost adoptate noi măsuri fiscale de stimulare şi, în pofida atenuării impactului reducerilor de taxe anterioare şi a reducerii cu 1 punct procentual a TVA din ianuarie, preţurile de consum vor creşte treptat în 2017 şi mai rapid în 2018. În aceste condiţii, Comisia prognozează o inflaţie medie anuală de 1,6% în acest an şi de 2,9% în 2018.

Consumul privat va creşte constant în 2017, înainte de a deveni mai moderat în 2018, odată cu majorarea preţurilor.

După o încetinire în 2016, creşterea investiţiilor se va intensifica în perioada analizată. Investiţiile publice îşi vor reveni treptat, odată cu implementarea de proiecte finanţate cu fonduri europene din exerciţiul bugetar 2014-2020.

În aceste condiţii, PIB-ul va avansa cu 4,4% în 2017 şi cu 3,7% în 2018, potrivit CE.

Creşterea exporturilor se va accelera treptat, datorită cererii externe. Dar importurile mari, susţinute de cererea internă, vor duce la accentuarea deficitului de cont curent la 2,9% din PIB în 2017 şi 3,1% în 2018.

Riscurile pentru perspectiva macrieconomică a României sunt în mare parte echilibrate, se arată în raport.

Rata şomajului se apropie de minime anterioare crizei, datorită creşterii economice puternice, după ce a atins minimul ultimilor opt ani în 2016. Pentru 2017 este aşteptată o rată a şomajului de 5,7%, iar anul viitor de 5,6%, faţă de 6% în 2016.

Pentru 2017, Comisia prognozează un deficit bugetar de 3,6% din PIB, ca urmare a reducerii TVA cu încă 1 punct procentual şi a eliminării accizelor la carburanţi şi a taxei pe construcţii speciale.

Comisia Europeană notează că bugetul din acest an include şi alte măsuri fiscale, cum este eliminarea impozitării pensiilor şi majorarea pensiilor şi salariilor din sectorul public.

 Deficitul bugetar ar urma să crească în continuare în 2018, la 3,9% din PIB, ca efect al creşterii semnificative a pensiilor din iulie 2017.

Deficitul structural al României va creşte de la aproximativ 0,5% în 2015 la circa 2,5% în 2016 şi la aproximativ 4% în 2017 şi 2018. În pofida avansului rapid al PIB, ponderea datoriei publice în PIB va creşte de la 38% din PIB în 2015 la 42,3% în 2018, ca urmare a relaxării disciplinei fiscale.

Bugetul României pentru acest an este construit pe un deficit bugetar de 2,99% pe standarde ESA şi de 2,96% pe cash, pentru a se încadra în planfonul de 3% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, dar peste nivelul de 2,7% promis de social-democraţi în programul de guvernare.

Totodată, bugetul include o estimare de creştere economică de 5,2%, revizuită în scădere faţă de programul de guvernare al PSD, care prognoza 5,5%.