Sari la conținut

Cîțu: Ce-i trebuie Comitetului de Supraveghere

Funcționarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială ține de doi factori, afirmă într-o postare pe propria sa pagină de internet economistul Florin Cîțu.

Florin-Citu

Primul factor este independența comitetului față de instituțiile statului, al doilea este transparența acestuia, spune economistul.

Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială are o problemă majoră, reprezentată de conducerea acestuia, afirmă economistul într-o postare disponibilă aici. Comitetul urmează să fie condus de patru membri ai Băncii Naționale a României (BNR), unul al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), doi din partea Guvernului și un alt optulea, fără drept de vot. ”Problema cu această componență este lipsa diversității de opinii şi convergenţa motivaţiilor de a ascunde informaţia de restul populaţiei -mai ales în anii electorali”, spune economistul.

Un astfel de comitet trebuie să fie independent și transparent. ”Să nu fie legat nici de BNR, nici de ASF şi nici de Guvern. Da, aceste instituții trebuie să ofere informaţii comitetului, dar nu să şi decidă asupra risurilor care trebuiesc luate în considerare de Guvern. Iar componenţa conducerii trebuie să includă profesori , oameni de afaceri, analişti independenţi etc”, spune Cîțu exprimându-și rezerve și scepticismul că, în forma actuală, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială aduce valoare adăugată în economie.

Un astfel de comitet ”trebuie să înțeleagă de ce trebuie să fie independent și mai ales transparent. Să nu fie legat nici de BNR, nici de ASF și nici de Guvern”, spune economistul. El afirmă că ”aceste instituții trebuie să ofere informații comitetului dar nu să și decidă asupra risurilor care trebuiesc luate în considerare de Guvern”.

”Acesta este rolul Comitetului de Supraveghere macroprudențială, de exemplu, să averitizeze autoritățile în privința riscurilor. Autoritățile pot să răspundă: „Noi nu credem în acest risc” și atunci trebuie să dea explicații. Sau pot să spună: „Cred în totalitate, vă mulțumesc!” Aplică sau explică, aceasta este regulă! Ce se propune acum este un lucru foarte simplu: hârtia de avertizare nu se aruncă la coș. O înregistrezi, pui în aplicare, iei măsuri de contracarare a riscurilor, iar dacă nu iei, explici. Trebuie să atragă responsabilitatea. Trebuie să învățăm să comunicăm cu societatea fără să se spună că speriem populația cu avertizări legate de riscurile care pot să apară din evoluții economice, decizii guvernamentale, inițiative legislative. Aceste mecanisme au lipsit în 2006 -2007, de exemplu, în ceea ce privește francul elvețian. Odată prinse într-un document de risc, nu mai putea spune nimeni, cum din păcate se întâmplă acum, că avertismentele nu au existat. În acest fel, responsabilitatea celui care nu a ținut cont de avertizarea de risc se poate clarifica și deconta”, spunea acum câteva zile guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

BNR: Nu Banca Centrală stabilește componența Comitetului

Referitor la aprecierile economistului, Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, spune că alcătuirea comitetului nu este atribuția băncii centrale, ci a legiuitorului, care nu este BNR. ”Aceasta este o inițativă legislativă, ori banca nu are inițiativă legislativă. Pe noi ne interesează că funcția de avertizare a riscului să fie cea respectată și utilizată, nu atât componența”, spune el. Dealtfel, în mai multe țări reprezentanții băncii centrale au o pondere mare în astfel de comitete.

Comitetul a fost înființat în vederea respectării unei recomandări europene, iar comitetul, în formule asemănătoare şi cu atribuţii similare, este activ în toate celelalte state europene, spune Dan Suciu.

Ponderea mare a reprezentanţilor băncii este impusă de faptul că în România BNR are atribuții importante privind macrostabilitatea și stabilitatea financiară, dat fiind specificul unei piețe în care componentă de capital nu este atât de relevantă, pronunțată, pe cât este cea bancară.