Sari la conținut
News Alert

Miniștrii de Finanțe ai UE ne dau termen pe tema deficitului bugetar

România nu a reușit să adopte măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă, spun miniștrii de Finanțe ai UE, reuniți în ECOFIN.

bruxelles comisia europeana steag ue shutterstock_592879253

Foto: Shutterstock

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți o decizie care stabilește că România nu a reușit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă, se arată într-un comunicat emis după reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN), ce a avut loc la Bruxelles, în perioada 4 - 5 decembrie 2017.

A fost emisă o nouă recomandare, prin care s-a revizuit recomandarea adresată anterior României de către UE, în temeiul "procedurii de abatere semnificativă", informează Agerpres.ro.

Oficialii UE consideră că "România este responsabilă pentru o abatere semnificativă de la traiectoria stabilită pentru ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu".

Obiectivul bugetar pe termen mediu și procedura de abatere semnificativă fac parte din latura preventivă a Pactului de Creștere și Stabilitate, cadrul de reglementare fiscală al UE. Latura preventivă se concentrează pe echilibrele structurale și, prin urmare, izolează impactul acțiunilor guvernamentale discreționare și cheltuielile cu plățile dobânzilor.

Conform prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene, soldul structural al României ar urma să se deterioreze cu 1,1% din PIB în 2017. Această evoluție este contrară recomandării Consiliului UE din iulie 2017, ce vizează îmbunătățirea soldului cu 0,5% din PIB.

Riscul este ca această deteriorare să genereze un deficit estimat la 3,3% din PIB pentru 2017, peste plafonul UE, ceea ce va necesita includerea României în procedura de deficit excesiv, conform reglementărilor Pactului de Creștere și Stabilitate.

Mai mult, creșterea cheltuielilor guvernamentale primare nete ale României s-a ridicat la 4,9% din PIB în 2017, mult peste plafonul de 3,3% stabilit de Consiliu, care cere măsuri pentru asigurarea unei creșteri nominale a cheltuielilor guvernamentale primare nete nu mai mare de 3,3% în 2018, reprezentând o ajustare structurală de cel puțin 0,8% din PIB.

Consiliul recomandă ca orice câștiguri neașteptate să fie utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară să asigure o îmbunătățire de durată în echilibrul structural al cheltuielilor guvernamentale.

Consiliul a stabilit un termen limită — 15 aprilie 2018 — pentru ca România să prezinte un raport privind acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită.

În vara acestui an, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și a recomandat Consiliului să adopte un document prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.

Potrivit documentului transmis de CE, în 2018, ținând cont de situația sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creștere și Stabilitate, ajustarea se va translata în cerința unei rate nominale de creștere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depășească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Executivul comunitar, în România, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.