Sari la conținut

Multinaționalele au ascuns de Fisc un miliard de euro în ultimii cinci ani

Aproape un miliard de euro au fost scoși din România în ultimii cinci ani, iar cu acești bani s-ar fi putut realiza multe proiecte, a declarat, vineri, Ionuț Mișa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, referindu-se la prețurile de transfer.

Schiphol-plaza-ns

Foto: Regimul fiscal din Olanda este folosit de multinaționale pentru ”optimizări” 

"Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului și comerțului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei. Doar 5 companii, gândiți-vă ce înseamnă la nivel național. Direcția generală a marilor contribuabili are astăzi 1.500 de companii în portofoliu. Sumele sunt mari, foarte mari. Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape 1 miliard de euro în ultimii 5 ani au fost scoși din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România și ar putea aduce beneficii majore românilor", a spus Mișa.

Potrivit acestuia, o companie din domeniul tutunului a achiziționat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică, informează Agerpres.

"În România plătea aproape nimic, iar în țara respectivă se duceau toate profiturile. Am reușit să identificăm acest tip de tranzacții și am reușit să realizăm ajustări de 12,3 milioane lei", a precizat oficialul ANAF.

El explicat, în context, cum sunt scoși din țară banii realizați de retaileri.

"În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara țării și se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, 'datorită nouă aveți atâtea locuri de muncă' dar uită să precizeze un aspect foarte important. Aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferența de preț se aplică impozitul pe profit. În România rămân puțini bani. Practic locurile de muncă în țările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în țara respectivă și mai puțin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode", a arătat Mișa.

De asemenea, reprezentantul Fiscului a mai spus că sunt companii care au o rețea globală și importă diferite bunuri și servicii din celelalte țări la o valoare foarte mare pe care le vând în România.

"Sunt companii din domeniul auto care au rata profitului 2% an de an. Este foarte greu să realizezi o rată a profitului constantă. Este o ciclicitate economică, există un mediu de business. Ca să poți să obții an de an 2% este o consultanță foarte bună, beneficiază de experiență foarte bună în această zonă, au tehnici foarte bune pe care le utilizează", conform șefului Direcției de Mari Contribuabili.

El a precizat că Direcția de Mari Contribuabili colectează aproape 50% din veniturile la buget și administrează toate companiile mari, cu cifre mari și volume mari.

Ionuț Mișa a participat vineri la dezbaterea "Unde se duc profiturile din România? — Traseul banilor făcuți în România și de ce firmele românești nu au șanse reale de dezvoltare", pasul al doilea din campania "Să luăm banii înapoi" ("Let's get the money back") inițiată de europarlamentarul Cătălin Ivan în calitatea sa de membru al Comisiei speciale din Parlamentul European care investighează scandalul Panama Papers. Prima dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, având ca invitați specialiști Interpol, Europol, ai Comisiei Europene și ai altor organisme legate de fraudele internaționale.

Concluziile campaniei "Let's Get the Money Back" vor constitui baza de elaborare a unei directive europene menite să limiteze eludarea plății taxelor și frauda fiscală în UE.

Informațiile furnizate de ANAD au loc în contextul în care în România există mari companii multinaționale, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro care, cel puțin în ultimii cinci ani, n-au plătit un leu impozit pe profit statului român raportând pierderi. Acestea sunt create artificial, prin umflarea cheltuielilor și mutarea veniturilor obținute către țări cu regim fiscal avantajos.