Sari la conținut
News Alert

Senator PSD: Probabil vor face un pic de scandal cei de la Comisia Europeană

Comisia Europeană avertizează că deficitul României va trece de cele 3 procente din PIB, convenite prin Tratatul Uniunii. Un deficit de 3,6 estimează Comisia, nu de 2,98 aşa cum a anunţat Guvernul. Dacă acest scenariu negativ se confirmă, România este în prag de risc în declanşarea unei proceduri de deficit excesiv din partea Consiliului Uniunii Europene. Nu ar fi prima oară, s-a mai întâmplat şi în 2009, în timpul crizei economice. Comisia are şi o estimare mai pesimistă în ce priveşte creşterea economică, de 4,4 la sută, nu de 5,2 procente cum a anunţat guvernul.

Comisia Europeană a înrăutăţit estimarea pentru deficitul Romaniei. Noua prognoză este de 3,6%, după ce în toamna anului trecut estimarea presupunea un deficit de 3,2% pentru România. Este mult peste pragul admis de Uniunea Europeană de 3%, peste care se poate declanşa procedura de deficit excesiv. Comisia pune deterioarea acestuia pe seama majorărilor de cheltuieli, printre care şi cele legate de creşterea pensiilor, dar şi pe seama încasărilor mai reduse, ca urmare a scăderii TVA. Optimistă este şi creşterea economică a Executivului pe baza căreia s-a construit bugetul. Comisia Europeană vede 4,4% in 2017. Executivul se aşteaptă la 5,2%.

Eugen Teodorovici, senator PSD: „N-am văzut încă raportul, dar presupun că acolo probabil că vor fi prevederi care vor spune că se va depăşi deficitul de 3% şi probabil că vor declanşa acel mecanism de monitorizare de deficit excesiv, probabil vor face un pic de scandal cei de la Comisia Europeană”.

Citiţi şi:_

Comisia Europeană coboară cu aproape unu la sută din PIB sub optimismul oficial

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului: „Vă pot confirma: deficitul pe 2017 va fi puţin mai mare decât în 2016 dar nu va depăşi 3%, am discutat asta la dezbaterea pe buget. Nu am reţinut că va fi un deficit de 3,6, am reţinut că e de presupus probabil o anumită creştere a anumitor preţuri”.

În urmă cu o lună, ministrul Finanţelor spunea că prognoza de creştere economică se bazează pe calcule ale specialiştilor.

Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor, în 13 ianuarie: „Eu am diagramele mele care ne arată că bugetul se construieşte pe o creştere economică de 5,2% şi care rezultă dintr-un model matematic cu care operează comisia naţională de prognoză şi care este singura autoritate în materie de prognoză economică”.

Despre un buget ambiţions şi optimist vorbea şi Guvernatorul BNR, săptămâna trecută.

Mugur Isărescu: „Cred că acest buget este unul ambiţios mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli cred că bugetul este mai degrabă optimist având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenţi”.

Acesta s-a ferit să spună precis care e prognoza instituţiei pe care o conduce.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Prognoza din modelul nostru este confidenţială, dar este undeva între 4 şi 5%, nu are relevanţă cu construcţia bugetară”.

Asta dacă veniturile şi cheltuielile din bugetul României ar fi dimensionate în raport cu potenţialul real de creştere economică.

De altfel, nicio altă instituţie financiară nu vede un avans al economiei mai mare de 4,5%. De exemplu, economiştii Unicredit se aşteaptă ca Produsul Intern Brut să avanseze cu 3,4 la sută în acest an, în vreme ce reprezentanţii ING sunt ceva mai încrezători - ei văd o creştere economică de 4,1 la sută. Banca Mondială şi FMI estimează că avansul economiei româneşti nu va depăşi 4 la sută în acest an.