Sari la conținut

Trei erori ale proiectului de buget pe 2018

Proiectul de buget pe anul viitor cuprinde mai multe estimări care par a fi erori grosolane.

Prima eroare privește cursul de schimb, potrivit unei analize făcute pe proiectul de buget de către situl cursdeguvernare.ro.

Datele pe care a fost construit proiectul de buget pentru anul 2018 sunt exact acelea din prognoza de toamnă a CNP. Date din care cursul de schimb a apărut la un stupefiant 4,55 lei/euro, care ar presupune o apreciere greu de argumentat a monedei naţionale faţă de nivelul la care a ajuns în prezent paritatea euro/leu.

Al doilea mare semn de întrebare în ceea ce priveşte construcţia bugetară pentru 2018 îl ridică datele privind inflaţia. Inflaţia medie anuală, dată de intrare esenţială, este precizată clar la nivelul de 3,1% chiar la începutul proiectului de buget. Cei care au întocmit tabelul ce deschide prezentarea execuţiei vizate pentru anul 2018 par a nu fi fost atenţi la Raportul asupra inflaţiei întocmit de BNR. Instituţie care chiar cu asta se ocupă, cu stabilitatea preţurilor.

Estimările BNR sunt că anul viitor inflația se va încadra trimestrial între 3,2% și 3,9%. Ministerul de Finanțe a luat în calcul neverosimil o medie a inflației de 3,1%.

Poate reuşeşte vreun specialist de la Finanţe să explice cum poate să iasă o medie de 3,1% din inflaţiile trimestriale menţionate mai sus. Sau de ce s-a mers cu obstinaţie pe o estimare făcută mai demult de CNP cum că, la finalul lui 2018, inflaţia ar fi de doar 2,6% şi nu 3,2% cum a rezultat din analiza BNR”, spune cursdeguvernare.ro

A treia problemă a bugetului este că România nu prea seamănă a ţară europeană în materie de pondere a veniturilor în PIB. Nivelul relativ redus al veniturilor bugetare ca pondere în PIB ( cam 70% faţă de media UE) face ca cele 3% deficit din PIB să însemne o diferență de aproape 10% între venituri și cheltuieli.

Adică mult mai mare decât cele aproximativ 6% la care ne-ar fi dat dreptul o structură a bugetului uzuală la nivelul UE, unde veniturile bugetare se situează la circa 45% din PIB.

Proiectul pare a avea și o altă problemă, anume deficitul ESA (standard european) plasat la 2,96% din PIB sub cel cash de 2,97%. Ori, deoarece ia in calcul și angajamentele de plată ale bugetului de stat, deficitul ESA nu are cum să fie mai mic decât cel în sistem cash.