Freelancerii câștigă prea puțin și cresc inegalitatea socială

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

În ziua de azi, munca pe cont propriu există sub diverse forme, de la designeri și programatori care realizează pagini de internet la comandă, până la șoferi care transportă cu mașinile personale pasageri atrași prin aplicații precum Uber sau BlaBlaCar. Însă, oricare ar fi activitatea lor, mulți freelanceri au ceva în comun. Câștigă puțini bani.

Potrivit Washington Post, organizația Requests for Startups a organizat un sondaj în rândul unor persoane care au abandonat munca pe cont propriu. Peste 40% spun că nu câștigau suficient cât sa își asigure traiul zilnic, în vreme ce mai bine de o treime au spus că nu le făcea plăcere munca pe care o prestau.

Iar veniturile mici dau naștere multor altor probleme. Puțini freelanceri pot spera la asigurare medicală sau la o pensie decentă, iar răspândirea slujbelor pentru muncitorii independenți crește inegalitatea socială, spune OCDE. Într-un studiu recent, care analizează datele din 29 de țări, OCDE arată că slujbele neconvenționale, care includ freelancerii și angajații cu jumătate de normă, s-au înmulțit mult mai repede decât slujbele clasice.

Munca pe cont propriu sau cu program redus nu este ceva rău în sine. Sunt oameni care preferă un program flexibil și oameni pentru care singura alternativă ar fi șomajul.

Probleme apar în momentul în care munca pe cont propriu sau part time este remunerată mai slab decât munca salariaților cu normă întreagă care prestează aceeași meserie. Deși concurența liberă le dă dreptul angajatorilor să ofere ce salarii vor, OCDE le recomandă guvernelor naționale să încerce o eliminare a diferențelor salariale.

Institutul Național de Statistică arată că în 2014, în România, erau 238.000 de persoane subocupate. Sunt oameni care lucrează cu jumătate de normă, dar care își doresc un program întreg tocmai pentru că nu le ajung banii câștigați lunar.

Statistici privind numărul de freelanceri din România nu există, asta și pentru că, în multe cazuri, statutul lor se confundă cu cel al patronilor de firme.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică spune că țările în care posturile cu normă întreagă sunt protejate de lege și sindicate puternice au și cele mai ridicate ponderi ale slujbelor neconvenționale. Ceea ce înseamnă că trecerea freelancerilor și a angajaților cu normă întreagă la o slujbă convențională se face mai greu.