Sari la conținut

Gâlceava înțelepților. Ministerul de Finanțe: Creșterea economică este sustenabilă. Comisia Europeană: modelul de creștere nu este în interesul cetățeanului

Păreri diferite asupra creșterii economice din România, exprimate miercuri cu ocazia prezentării Raportului de țară al Comisiei Europene. Creșterea economică din România este sustenabilă, iar investițiile în 2015 au crescut cu 7,5%, peste consumul final care a avansat cu doar 5,2%, afirmă ministrul de Finanțe, Anca Dragu, venită la șefia ministerului de câteva luni dintr-un post de analist economic la Comisia Europeană. Investițiile rămân motorul creșterii economice, a spus miercuri ministrul, potrivit Agerpres. Aceasta vine în contradicție cu economiști importanți care, zilele trecute, au criticat un mod de dezvoltare a economiei bazat pe un consum posibil doar în urma scăderii taxelor.

Economia românească a înregistrat anul trecut un avans în linie cu estimările și a fost susţinută în special de consumul populaţiei, stimulat de scăderile de taxe şi de creşterile salariale aplicate în ultimele luni, au apreciat însă la începutul acestei săptămâni analiști economici consultați de News.ro. Factorii care susţin creşterea generează, de asemenea, dezechilibre tot mai mari în economie, care se vor vedea în perioada următoare, afirmau acești analiști.

Divergențele ministrului cu economiștii privesc inclusiv dinamica exporturilor. Dacă Dragu vede partea plină a paharului, anume creșterea ponderii deținute în total de exporturile de tehnologie superioară, economiștii văd partea goală a acestuia. ”Structura exporturilor s-a îmbunătățit îndeosebi datorită exporturilor de medie și înaltă tehnologie și, nu în ultimul rând, suntem conștienți că pentru menținerea acestor tendințe pozitive și de creștere sustenabilă avem nevoie de creștere sustenabilă a PIB, avem nevoie de continuarea reformelor structurale", spune ministrul.

Economiștii atrag însă atenția asupra faptului că importurile avansează mai repede decât exporturile, creând o problemă deficitului comercial. Anul trecut, exporturile de mărfuri ale României au avansat cu 4,1%, însă importurile au avansat într-un ritm mai ridicat, de 7,6%, ceea ce a majorat deficitul comercial cu 38%, până la 8,4 miliarde euro, potrivit unor date anterioare publicate de INS. Deficitul balanţei de plăţi a crescut anul trecut de două ori şi jumătate, până la 1,76 miliarde euro, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Că lucrurile nu stau tocmai bine, o arată și declarațiile făcute la același eveniment de Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene la București. Modelul de creștere economică din România nu este unul tocmai fericit, căci se bazează pe o competitivitate economică obținută prin salarii mici, spune ea. În ultimă instanță, veniturile mici semnifică taxe mici colectate de stat din contribuțiile obligatorii la bugetele sociale, duc la un consum scăzut și descurajează economia locală să creeze bunuri și servicii destinate populației, având impact negativ asupra creșterii economice. Tot veniturile mici determină migrația economică, atât a personalului calificat superior, pentru a cărui educație statul a cheltuit resurse importante, cât și a personalului necalificat. "România este în topul creșterii economice în Uniunea Europeană, dar în același timp este și în topul sărăciei. Asta îmi spune mie că actualul model de creștere nu lucrează în interesul cetățeanului și, prin urmare, nu este un model pe care să îl încurajăm la nivelul Comisiei Europene", a declarat, miercuri, Filote cu ocazia prezentării Raportului de țară pentru România, realizat de Comisia Europenă. Fundamentarea economiei pe costuri mici, nu pe calitate, explică ''paradoxul'' menționat anterior, a afirmat Filote.

Acordul cu ministrul de Finanțe pare a funcționa însă la capitolul investiții publice. România are nevoie de relansarea investițiilor, pentru a rezolva aceste probleme, mai ales că și încadrarea în ținta de deficit bugetar s-a realizat pe baza tăierii cheltuielilor publice, nu pe creșterea investițiilor, a spus Filote. Potrivit ministrului de Finanțe Dragu, ”în tehnologie, investițiile sunt limitate, iar cele din infrastructură sunt și ineficiente și insuficiente".

Totuși. șeful de la Finanțe a subliniat faptul că rata de investiții din România în 2015 a fost peste media UE, ceea ce arată sustenabilitatea acestui proces, dar pe baza sectorului privat și mai puțin datorită sectorului public.