Sari la conținut

Guvernul s-a răzgândit. Renunţă la intenţia de a-şi ceda pachetele majoritare de acţiuni la companiile din apărare

 

Intenţia Guvernului de a-şi securiza cel puţin jumătate din acţiunile companiilor din apărare, la momentul privatizării acestora, este indicată în noul proiect de lege privind industria de apărare, obţinut de Mediafax.

În proiectul anterior, prezentat în dezbatere publică în primăvara acestui an, intenţia era ca statul să mai păstreze doar 20% din capitalul social al companiilor din apărare, în momentul privatizării.

Modificarea de strategie este operată în contextul în care Guvernul a decis să acorde o atenţie mai mare sectorului de apărare, având în vedere conflictele militare recente din regiune.

"Privatizarea operatorilor economici se face prioritar cu investitori strategici - deţinători de tehnologii şi know-how performant, care pot menţine profilul de fabricaţie şi pot asigura furnizarea de produse şi servicii performante. Privatizarea operatorilor economici se face cu menţinerea cotei de participaţie a statului, la un procent de minim 50% din capitalul social", se arată în noul proiect.

Investitorul strategic este definit în legislaţia actuală ca fiind acel investitor/grup de investitori care dispune de resursele financiare, tehnice şi organizatorice necesare în vederea atingerii anumitor obiective de dezvoltare a societăţii şi care îşi manifestă intenţia de a cumpăra un pachet de acţiuni prin care îşi asigură controlul, prin control înţelegându-se însă capacitatea acestuia de a exercita cel puţin o treime din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor.

Guvernul va înnăspri şi condiţiile impuse investitorului pentru păstrarea obiectului de activitate al companiei din apărare, urmând să decidă că obiectul principal de activitate şi capacităţile de producţie şi/sau servicii trebuie menţinute pentru o perioadă de minimum 5 ani de la privatizare, dacă prin modificarea obiectului de activitate s-ar diminua capacitatea de asigure a protecţiei intereselor esenţiale de securitate şi siguranţei naţionale ale României, dar şi că în cazul în care, după trecerea perioadei de 5 ani de la privatizare, se urmăreşte schimbarea activităţii, investitorul este obligat să menţină capacităţile de producţie şi/sau servicii specifice industriei naţionale de apărare şi securitate la un nivel de minimum 50 % din cel existent la data privatizării.

Schimbarea obiectului principal de activitate şi/sau a destinaţiei capacităţilor de producţie şi/sau servicii va fi posibilă numai cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Investitorul va prelua personalul existent la data privatizării, cu toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în contractele de muncă, şi ar trebui să păstreze angajaţii cel puţin 5 ani, proiectul stabilind însă în acelaşi timp şi procedura de concediere colectivă a salariaţilor, respectiv în baza unui plan de disponibilizare şi cu măsuri de protecţie socială.

Mediafax a anunţat, în luna mai, că Guvernul a decis anularea obligaţiilor fiscale, în cuantum total de 1,1 miliarde lei, datorate de 15 companii din industria de apărare care produc sau comercializează armament, muniţie şi material de război, invocând inclusiv actualul context regional geopolitic care "impune întărirea capacităţii de apărare" a României.

Astfel, au fost anulate datoriile companiilor Tohan Zărneşt, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanica Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanica Moreni, Arsenal-Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria şi ale Fabricii de Pulberi Făgăraş.

Premierul Victor Ponta a argumentat atunci că toate fabricile de tehnică militară din România erau condamnate la faliment fără ştergerea datoriilor istorice, iar ministrul Economiei, Constantin Niţă, declara că industria de apărare trebuie revigorată astfel încât "să existe mijloacele necesare de a apăra ţara.