Sari la conținut
News Alert

Ieftinirea petrolului afectează economia Rusiei mai mult decât sancțiunile occidentale

În cele 140 de miliarde de dolari pe care le-ar pierde Rusia în doar un singur an, ieftinirea petrolului ar cântări cel mai greu, aproximativ 100 de miliarde de dolari. Restul de 40 de miliarde reprezintă efectul sancţiunilor internaţionale îndreptate împtriva Moscovei după izbucnirea confictului din Ucraina.

„Este un efect negativ. O sută de miliarde sau şaptezeci de miliarde pentru bugetul Rusiei... asta înseamnă aproape 5 procente din PIB, o regresie. Ceea ce va stopa dezvoltarea şi, în afară de asta, vor apela la banii din aşa-numitul fond de stabilizare al economiei ruse”, a declarat pentru Digi24 consultantul Constantin Tampiza, fost director al Lukoil.

Constituit în 2004, fondul de stabilizare a fost scindat în 2008 în două fonduri separate care împreună totalizează 177 de miliarde de dolari. Sunt bani strânşi tocmai pentru zilele negre ale ieftinirii petrolului, însă dacă Kremlinul va apela la ei îi va cheltui în mai puţin de un an şi jumătate.

Rusia mai are şi rezervele valutare, care au scăzut constant în ultimul an după ce au fost folosite pentru stabilizarea rublei. Au intrat sub pragul de 400 de miliarde de dolari, iar Rusia are în următorul an de acoperit datorii externe de 130 de miliarde de dolari. Toate aceste probleme s-ar putea transforma în măsuri de austeritate.

„La ruşi problema este extrem de serioasă. Şi pot să apară deja, neavând resursele respective în buget, probleme sociale, pentru că, în ultimii patru-cinci ani, toţi conducătorii ruşi au pus o presiune destul de dură pentru ridicarea costurilor sociale”, spune Constantin Tampiza.

Vladimir Putin continuă să susţină că economia Rusiei va reuşi să reziste presiunilor internaţionale.

Lumea modernă este interdependentă, dar asta nu înseamnă că sancţiunile care sunt adoptate, scăderea bruscă a preţului la produsele energetice şi devalorizarea monedei naţionale nu înseamnă că toate astea vor avea rezultate negative sau catastrofale doar pentru noi. Nu se va întmpla asta”, a asigurat liderul de la Kremlin într-un interviu pentru Itar-Tass, în care a condamnat din nou sancțiunile impuse de Occident.

Citiți și: 

Ministrul rus de Finanţe: Economia Rusiei va intra în recesiune anul viitor dacă petrolul scade sub 60 dolari/ baril
Prețul petrolului, la mâna OPEC

Preţul petrolului ar putea fi influenţat puternic de două întâlniri la nivel înalt desfăşurate la Viena. Prima dintre ele a fost luni şi a consemnat un eşec în negocierile nucleare dintre Iran şi marile puteri ale lumii. Ceea ce înseamnă că Iranul nu poate să se întoarcă deocamdată în forţă pe piaţa petrolului.

Cea de-a doua întâlnire va fi cea a cartelului petrolier OPEC, care va trebui să anunţe o reducere a producţiei pentru a forţa o creştere a preţului. Şi totuşi, unele ţări membre deja produc sub potenţial din cauza conflictelor militare şi a sancţiunilor internaţionale. Aşa că pârghiile cartelului ar putea fi extrem de limitate.

Într-un raport publicat luni, analiştii băncii americane Merrill Lynch prognoează că ţările membre OPEC vor cădea joi de acord să scadă cu jumătate de milion de barili producţia zilnică de de petrol a cartelului. Ţinta de producţie, ar fi diminuată astfel de la 30 de milioane de barili pe zi, la 29 de milioane şi jumătate de barili. Însă, potrivit Bloomberg, Iranul propune o scădere şi mai mare. De un milion de barili. Ceea ce ar fi o decizie mult mai realistă, în condiţiile în care, oficial, cele douăsprezece ţări membre OPEC, printre care se numără Arabia Saudită, Iranul, Venezuela şi Nigeria, produc cu un milion de barili pe zi prea mult faţă de cerere. Neoficial, acest surplus este şi mai mare, pentru că de-a lungul timpului, ţările OPEC şi-au depăşit constant producţia din dorinţa de a avea încasări cât mai mari.

În ultimele luni, preţul petrolului s-a prăbuşit cu o treime şi rămâne la un nivel scăzut. Oscilează în jurul cotaţiei de 80 de dolari pe baril pe bursa de la Londra şi 76 de dolari pe baril în Statele Unite.

Dacă ţările exportatoare din OPEC nu vor reuşi să ajungă la o înţelegere, este posibil ca barilul de petrol să coboare la 60 de dolari. Este un nivel la care încasările multor ţări ar avea de suferit.

Rusia este şi ea dispusă să renunţe la o parte din producţie pentru a ridica preţul. Oficialii de la Moscova au anunţat că sunt dispuşi să taie cu 300 de mii de barili producţia zilnică. Este un anunţat făcut special pentru a influenţa decizia OPEC de la Viena, în ideea că se poate acţiona concertat şi stopa astfel scăderea cotaţiilor.

Preţul petrolului nu a fost ridicat nici măcar de vestea că Iranul nu reuşeşte încă să ajungă la o înţelegere cu Occidentul pe marginea controversatului său program nuclear. Supus sancţiunilor internaţionale, Iranul a avut oricum un acces limitat în ultimii ani pe piaţa petrolului. Principalii parteneri internaţionai ai Iranului au rămas în tot acest timp Rusia şi China, iar un oficial de la Teheran citat de Moscow Times spune că relaţiile cu aceste două ţări ar putea fi consolidate de o eşuare a negocierilor cu Occidentul.

În orice caz, Iranul ar putea fi ajutat să plaseze mai mult petrol pe piaţa internaţională, ceea ce ar pune presiune şi mai mare pe scăderea barilului. Ţările OPEC sunt conştiente că acum este mai dificil ca niciodată să forţeze o scumpire a petrolului. Exporturile cartelului către Statele Unite au scăzut cu 40% din vară şi au ajuns la cel mai mic nivel din ultimele trei decenii.

Americanii continuă să inunde piaţa cu petrol de şist. Iar unele ţări membre OPEC, precum Irakul şi Libia deja au o producţie scăzută de petrol din cauza insurgenţilor rebeli, aşa că nu prea mai au de unde să taie. Ca să îşi revină, aceste ţări afectate de conflicte interne au nevoie atât de exporturi mai mari, cât şi de un preţ ridicat. Însă, în acest moment, singura ţară care ar putea să forţeze de una singură o scumpire este Arabia Saudită, care însă a reuşit să vadă avantaje şi în preţul scăzut al petrolului.

La 80 de dolari barilul, avântul companiilor petroliere occidentale a fost tăiat. În plus, saudiţii nu prea au niciun interes să îi ajute pe iranieni să încaseze mai mult, în condiţiile în care cele două ţări continuă să lupte de la distanţă pentru dominaţia regională.

Citiți și: 

Petrolul se ieftinește. Apar teoriile complotului în economie. În cine lovește Arabia Saudită?