În România, o companie din patru este condusă de o femeie

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Femeile din Iran sunt luate pe sus și aruncate în dube

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

În România, o companie din patru este condusă de o femeie. În Italia, Austria, Germania sau Olanda, raportul este de una din cinci, arată un studiu.

Potrivit altor analize, stăm chiar mai bine, peste state precum Finlanda sau Danemarca, cu aproape o treime din firme aflate pe mâna unor doamne. Chiar şi la capitolul inechitate salarială între femei şi bărbaţi stăm mai bine decât alte state.

„Diferenţa de salarii dintre femei şi bărbaţi la nivel de top management scade de la un an la altul, dar într-adevăr ea există, este undeva la 12-15%”, spune Oana Datki, specialist în resurse umane.

Un alt aspect de remarcat este faptul că tot mai multe românce care învaţă tainele business-ului în multinaţionale pornesc apoi afaceri pe cont prorpiu şi unele au ajuns la cifre de afaceri de zeci sau sute de milioane de euro.

Anca Vlad, Doris Andronescu şi Mihaela Cristescu, de exemplu, au mizat pe farmacii şi servicii private de sănătate şi au avut succes. Altele au pariat pe încălţăminte şi îmbrăcăminte, comerţ, saloane de înfrumuseţare sau consultanţă în afaceri.

Reprezentantele sexului frumos sunt bine reprezentante şi în rândul micilor antreprenori. 35% dintre IMM-uri sunt ale lor. Numai în 2014, peste 11.000 de femei au intrat în rândul antreprenorilor.

Amalia Sterescu a făcut trecerea de la corporatistă la antreprenoare în urmă cu doi ani. Acum face consultanţă şi dă lecţii de branding şi vorbit în public.

„În momentul în care treci la antreprenoriat nu mai ai resurse, nu mai ai asistentă la scară, trebuie să ştii exact la ce să te aştepți şi trebuie să ştii că poate nu o să mai ai acele venituri pe care le aveai în mediul corporate, cel puţin în primii ani”, spune Amalia Sterescu. Cu toate acestea, nu s-ar mai întoarce la munca într-o corporaţie.

Nici Mădălina Seghete n-ar renunţa la propria afacere pentru a se întoarce în postura de angajat, mai ales că a răzbit cu propria firmă în raiul IT-iştilor: Sillicon Valley, Statele Unite.

În urmă cu 2 ani, împreună cu trei colegi de facultate, a pus pe picioare o mică firmă de dezvoltare de aplicaţii pentru smartphone-uri.

„Cel mai greu a fost cu banii, că nu eram finanţaţi şi a trebuit să trăim din economii şi cărţi de credit şi împrumuturi pentru studenţi. A fost greu”, povestește Mădălina Seghete.

Au rupt gura târgului cu o tehnologie „deep linking”, la care au început să lucreze din vara anului trecut. Printre altele, acesta permite accesul în documentele postate prin alte aplicaţii, chiar dacă acestea nu sunt instalate pe terminalele utilizatorilor finali.

„Am început să creştem foarte repede. În prima lună, am avut patru clienţi, a doua lună 15, cu toate că abia începusem. Muncim foarte mult, 15-16 ore pe zi”, spune Mădălina Seghete.

Iar odată cu recunoaşterea au venit şi banii, 15 milioane de dolari.

La nivel global, în sectorul IT doar 15-18% dintre angajaţi sunt femei, iar numărul celor care au propriile companii este chiar mai mic.