Sari la conținut

În ultimii cinci ani au fost închise două treimi din editurile românești

Efectele crizei economice din 2008 se văd și acum în industria cărții. Multe edituri au fost închise, iar cele care au mai primit comenzi au renunţat la o parte din angajaţi. Același lucru s-a întâmplat și în cazul librăriilor tradiționale.

„Am închis masiv în 2009-2010. Bine, masiv pentru noi înseamnă cam trei-patru magazine pe an, după ce am încercat diverse forme de a le ține în viață”, spune Marieta Seba, directoarea unei rețele de librării.

Principalul motiv pentru această situaţie a fost vânzarea slabă. O singură carte cumpără, în medie, un român într-un an. Puţin, dacă ne uităm la media europeană. Un locuitor din vest citeşte de şapte ori mai multe volume.

De altfel şi dezvoltarea tehnologiei a afectat vânzarea de carte.

„Prefer varianta electronică, recunosc. Pur şi simplu e mai uşor să car un stick decât să am o cameră dedicată unei biblioteci. Dacă nu ai casă, nu ai cum”, spune unul dintre români.

„Se pot găsi cărţi online la un preţ mult mai mic decât cel de librărie şi atunci clienţii sunt interesaţi să plătească mai puţin, atât timp cât se poate”, spune Daniela Smochină, librar.

Au fost şi unele campanii de marketing care au încercat să atragă mai mulţi clienţi. Unele neinspirate, însă, spun editorii.

„Cartea cu ziarul vedeți că zace acum în librării cu 2-3 lei, creând sentimentul unor rebuturi. Industria cărții a ajuns ca prima ei imagine să fie de rebut”, afirmă Mihail Penescu, președintele Uniunii Editorilor din România.

Din cele aproximativ 1400 de edituri care au rezistat crizei economice, 65% n-au scos mai mult de zece titluri, anul trecut.

Noi nu avem un sistem legislativ care să protejeze industria cărții sau să o sprijine. Nu avem niște reglementări de breaslă interne”, mai spune Mihail Penescu, președintele Uniunii Editorilor din România.

Piaţa de carte din România se ridică la aproape100 de milioane de euro, de 100 de ori mai puțin decât cea din Germania, de exemplu.