Sari la conținut
News Alert

Investițiile străine se opresc în gropi. Oamenii de afaceri și transportatorii dau avertismente grave, guvernanții desenează autostrăzi imaginare

Identificată de toate guvernările drept prioritate, infrastructura nu a dus lipsa de strategii. A lipsit în schimb voinţa ca ele să devină realitate. În loc să construiască drumurile de care era nevoie, guvernanţii s-au mulţumit să traseze linii pe hârţi.

Încă din 2002, printr-o lege aprobată de Parlament, România recunoştea că are nevoie de 1.400 de kilometri de şosea rapidă.

În 2003, printr-o altă lege era stabilită o ţintă şi mai ambiţioasă: construirea în următorii 12 ani a peste 1.700 de kilometri de autostradă. Timpul a trecut, dar ţinta rămâne aproape la fel de îndepărtată.

În 2015, România are aproape 700 de kilometri de şosea rapidă. E puţin, spun pe o singură voce oamenii de afaceri, care atrag atenția că o dezvoltare economică reală poate veni doar pe autostradă.

Nikolai Beckers, directorul general al unei companii de telecomunicaţii: „Cheltuiţi banii cu înţelepciune în infrastructură, pentru că infrastructura este ceea ce lipseşte, în principal infrastructura rutieră. 2-3% creştere în context european nu este rău, dar o creştere de 2-3% pe an pentru a creşte salariile de la 400 de euro la 800 de euro nu este suficient”.

Lipsa unei reţele de autostrăzi bine pusă la punct a determinat şi aglomerarea investiţiilor în vestul ţării, aproape de graniţa cu Ungaria.

Ion Lixandru, transportator: „Din Braşov până la Deva şi Cluj nu mai găseşti oameni să-i angajezi. Eu am o investiţie în zona Sibiului şi duc oameni de la Bucureşti prin rotaţie”.

Autorităţile speră să termine anul acesta 84 de kilometri de autostradă. Jumătate sunt daţi ca siguri. Pentru restul, e chestiune de şansă. Anul trecut s-au inaugurat doar 50 de kilometri de şosea rapidă, de două ori mai puţin ca în 2013.

Prima tăiere de panglică va avea loc spre finalul acestei luni. Atunci ar urma să fie gata ultimii 10 kilometri ai autostrăzii Nădlac-Arad. Ungurii termină şi ei în această vară lucrările la drumul rapid de la Mako la graniţa cu România, aşa că legătura dintre cele două ţări se va face şi pe autostradă.

Odată intraţi în ţară pe la Nădlac, şoferii vor putea circula cu 130 de kilometri la oră până la Lugoj. Cel puțin asta promit şefii de la Drumuri, care dau asigurări că anul acesta vor fi gata şi ultimii 25 de kilometri din şoseaua rapidă Timişoara-Lugoj.

Lotul 2 al autostrăzii Timişoara-Lugoj ar trebui să fie gata la mijlocul lui 2016. Oficialii Companiei de Drumuri susţin, însă, că va fi gata la final de 2015 şi va fi conectat cu cei 10 kilometri din primul lot al autostrăzii Lugoj-Deva care sunt gata din 2013 şi nu-i foloseşte nimeni.

Dacă totul merge bine, România va avea la sfârşitul anului 780 de kilometri de şosea rapidă. Tot puţin, spun investitorii. Şi arată spre miliardele de euro puse la dispoziţie de Bruxelles pentru a ne îmbunătăţi infrastructura.

George Stoian, consultant fonduri europene: „Și noi am fi putut investi, programul de transporturi a avut 4 miliarde de euro”.

Banii puteau fi folosiţi deja pentru construcţia de autostrăzi, pentru reparaţii la calea ferată şi pentru modernizări în porturi şi aeroporturi. Din miliardele alocate în perioada 2007-2014, România nu a cheltuit decât jumătate.

Constructorii acuză: deşi statul stă pe o saltea cu bani, îşi plăteşte cu întârziere facturile.

Laurenţiu Plosceanu, preşedinte ARACO: „Ajungem să avem o perioadă medie de încasare a creanţelor în România de 9-10 luni”.

Cert este că la 25 de ani de la Revoluţie, România nu are încă nicio şosea de mare viteză care să treacă munţii, iar pe o autostradă care să lege Transilvania de Moldova s-ar putea circula abia după 2020.

Mugur Isărescu, guvernator BNR: „Ne-am ambiționat să ne lăsăm drumurile cu gropi. Drumul poate va fi mai lin. Poate facem și autostrada peste Carpați, inclusiv cu concursul industriei bancare din România”.

Cerută insistent de industria auto, Sibiu-Piteşti are toate şansele să fie prima autostradă care trece Carpaţii. Construirea celor 117 kilometri ar putea începe în 2017 şi n-ar trebui să dureze mai mult de 3 ani. Odată ce va fi finalizată, se va închide de fapt cel mai important coridor de transport al României, care începe la Constanţa şi se termină la Nădlac.

Din ceea ce economiştii numesc coloana vertebrală a economiei româneşti, extrem de importantă pentru atragerea de investiţii şi pentru realizarea de exporturi, sunt în prezent în construcţie 134 de kilometri.

Pentru ca Moldova să nu rămână izolată şi subdezvoltată economic, transportatorii şi economiştii atrag atenţia ca e absolut necesară o autostradă care să lege vestul de estul ţării.

Ion Lixandru, transportator: „Pe lângă reluarea lucrărilor la autostrada Transilvania, ar trebui să fie începute şi de la Borş, ca să le terminăm întrr-un an şi jumătate şi pe Piatra Craiului, o zonă importantă pentru noi şi pe care o traversăm greu, concomitent cu zona Târgu Mureş, zona Romanului”.

Potrivit Master Planului pentru Transport, document strategic după care ar trebui să se ghideze de acum încolo toate Guvernele pentru construcția de drumuri, România şi-a propus să construiască, până în 2030, încă 1.300 de kilometri de autostradă. Lucrările la Târgu Mureş - Târgu Neamţ ar urma să înceapă abia în 2023.

Ion Lixandru, transportator: „Este strategic pentru noi să dezvoltăm Moldova, pentru că nu putem să intrăm în Schengen cu o zonă atât de săracă. Moldova este în momentul de faţă sub Albania”.

Lipsa autostrăzilor ne costă nu doar bani, ci și vieți omenești. Anul trecut, în accidentele produse pe drumurile aglomerate și pline de gropi ale ţării au murit aproape 2.000 de persoane, iar alte peste 8.000 au fost grav ranite. Aproape 2.900 de accidente s-au petrecut pe drumurile naţionale şi doar 51 pe autostrăzi.

Citiți și Autostrăzile, eterna promisiune din campanie. Câți kilometri de drumuri a realizat de fapt fiecare Guvern