Sari la conținut

Județele cu cei mai mulți pensionari. Pensiile în patru indicatori

Numărul pensionarilor. Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul IV al anului 2015 numărul mediu al pensionarilor a fost de 5,289 milioane persoane, în scădere cu 8 mii persoane față de trimestrul precedent. Față de același trimestru din 2014, numărul pensionarilor a fost în ultima parte a anului trecut mai mic cu 57.000 de pensionari.

Giurgiu a fost județul cu cei mai mulți pensionari raportat la numărul salariaților, anume 17 pensionari la 10 salariați, în condițiile în care în București s-au înregistrat doar 5 pensionari la 10 salariați.

Tipurile de pensii. În ultima parte a anului trecut cei mai mulți pensionari au provenit din sistemele de asigurări sociale. Acestea au deținut o pondere de 99.9% în total, în timp ce pensiile de stat au deținut o pondere de 88,6% din cele de asigurări sociale. 83% din pensiile de stat au fost pentru limită de vârstă, iar restul fiind pensii anticipate, de invaliditate sau de urmaș.

Nivelul pensiilor. Potrivit INS, pensia medie lunară în ultimul trimestru al anului trecut a fost de 894 lei, mai mare cu 0,1% față de trimestrul precedent. Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 886 lei. Raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi fără contribuția de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 54,0%, în scădere față de trimestrul precedent când a fost de 58,2%. Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanțe semnificative în profil teritorial, diferența dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 400 de lei (711 lei în județul Giurgiu față de 1.122 lei în Municipiul Bucureşti).

 

Pensiile față de prețuri. Indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale (cea încasată efectiv de pensionar) şi indicele prețurilor de consum (scumpirile de bunuri sau servicii) a fost de 99,4%. Aceasta indică o anumită deteriorare a puterii de cumpărare a pensiilor față de trimestru precedent, cauzată de o creștere bruscă a indicelui prețurilor de consum ale populației, însoțită de o scădere mică a indicelui pensiei nominale. Degradarea se menține și dacă se compară trimestrul IV din 2015 cu perioada corespunzătoare din 2014. În ultimul an indicele prețurilor de consum a crescut de la 100% la 105%, în timp ce indicele pensiei nominale s-a menținut la același nivel.