Lazea, BNR: În România forța de muncă este subplătită, iar capitalul supraplătit

Data publicării:
valentin lazea bnr mfax

Forța de muncă din România este subplătită, iar capitalul este supraplătit, dar dacă vrem să vorbim de salarii trebuie să lovim cu bila noastră alte popice și anume să rezolvăm cu drumurile, producția și justiția, susține Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR).

valentin lazea bnr mfax

"În România forța de muncă este subplătită, iar capitalul este supraplătit. Capitalul ia aproape 60% din VNB (venitul național brut n.r.), iar forța de muncă ia aproape 40%. Să ne întrebăm de ce se întâmplă lucrul acesta? Lucrul acesta se întâmplă pentru că întreprinzătorul străin și/sau român își face planurile cu toate măsurile pe care le are de plătit, cu drumuri care iau mai mult timp și înseamnă cheltuieli, cu producție care înseamnă cheltuieli, cu cadrul legislativ care înseamnă avocați, juriști și așa mai departe, toate astea se varsă în salarii mai mici", a spus Valentin Lazea, cu ocazia lansării "Raportului economic pentru România 2017".

În opinia acestuia, trebuie să lovim "alte popice cu bila noastră" și anume să rezolvăm problemele legate de infrastructură, de producție sau cele de justiție, potrivit Agerpres.

"Noi în România trebuie să învățăm că, dacă vrem să vorbim despre salarii, trebuie să lovim alte popice cu bila noastră, și anume să rezolvăm cu drumurile, cu infrastructura, cu producția, justiția și așa mai departe. Până când vom face aceste lucruri, nu avem decât să stăm aici, să facem conferințe, să ne lăudăm ce ne merge capitalul", a mai arătat economistul BNR.

Subiectul a fost abordat recent și de către Institutul de Cercecetare a Calității Vieții, într-o perspectivă mai degrabă sociologică,decât economică.

Dacă în România un leu din trei lei valoare nou adăugată în firmă ajunge la salariați sub formă de salarii, restul fiind profitul acționarilor, în celelate țări UE proporția este inversă. Salariile dețin o pondere de două treimi din valoarea nou adăugată, este concluzia Raportului Social al Institutului de Cercetare a Calității Vieții.

Responsabilitatea salariilor mici din România este pusă în mod fals pe umerii salariaților, anume prin invocarea productivității mici a acestora, spun cercetătorii ICCV în studiul menționat. ”Explicația standard în discursul public actual este centrată pe formularea confuză a nivelului scăzut al productivității muncii. Formularea pune responsabilitatea pe umerii salariatului”, afirmă ei.

Cauzele sunt altele:

  • prăbușirea sferelor cu munci cu valoare ridicată (dezindustrializarea),

  • tehnologia depășită în multe domenii și în special, management deficitar.

  • factorul politic: întreaga tranziție a fost dominată de politica salariului mic. Un nivel redus al salariilor a fost considerat a fi un factor cu efect pozitiv asupra creșterii economice: atrage investiții, mai ales din străinătate.

    Un alt factor este marginalizarea poziției sindicatelor, fapt care a permis ”creșterea producției prin sacrificarea muncii”. Salariul minim este, în România, de mai mult de cinci ori mai mic decât în țările europene avansate (16,5% ), dar și la jumătate din nivelul celorlalte 8 țări europene în tranziție (52,7 %), spune raportul.

Există o politică ”pro-profit” care, complementar cu prăbușirea capacității de negociere a angajaților, explică situația actuală a raportul dintre muncă și profit. Potrivit ICCV, ponderea profitului în totalul valorii nou create în 2014 era de 62,2% și 37,8% a salariilor. Prin comparație, UE18 are 40,9% profit la 59% salarii, iar UE 8 are 39% profit la 61% salarii. Distribuția este inversă.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri