Sari la conținut

MARI AFACERI. Fuziuni şi preluări în valoare de 4.300 de miliarde de dolari

2015 a intrat oficial în Cartea Recordurilor - e anul în care s-au pus la bătaie cei mai mulţi bani pentru fuziuni şi achiziţii de companii. Recordul a fost bătut în această săptămână când într-o singură zi s-au făcut 112 acorduri de preluare şi fuzionare. Acestea au urcat valoarea cumulată a înţelegerilor din acest an la 4.300 de miliarde de dolari, întrecând astfel vârful atins în 2007.

Acel an însă s-a încheiat cu o criză. Iar în 2015 încă sunt aşteptate şi alte tranzacţii mari - dacă ritmul de până acum se păstrează până la finele anului se va ajunge la 4.700 de miliarde de dolari bani plătiţi pentru cumpărarea sau alipirea la alte companii.

Coloşii din toate domeniile vor să devină şi mai mari. Repede. În acest an s-a făcut cea mai mare fuziune din istorie industriei farmaceutice, cea mai mare achiziţie din IT dar şi din industria băuturilor. Sumele sunt halucinante. Fuziunea Pfizer cu Allergan a fost de 160 de miliarde de dolari, Dell a înghiţit EMC contra sumei de 67 de miliarde, iar Ab InBev a cumpărat Sab Miller cu 108 miliarde de dolari.

În unele cazuri în spatele tranzacţiilor s-a ascuns dorinţa de a scăpa de taxe - Pfizer, producătorul Viagra, s-a unit cu Allergan, producătorul botoxului, pentru a-şi putea muta sediul din America în Irlanda unde impozitul pe profit e mult mai mic. În alte cazuri companiile şi-au cumpărat rivalii cu totul fiindcă altfel nu mai aveau cum să crească. Creşterea organică e mică, economia globală se mişcă greu iar marile afaceri trebuie să se consolideze cumva.

Trebuie şi pot s-o facă. Au munţi de bani lăsaţi neatinşi în anii post-criză, rezerve financiare, iar acum pot fi puşi la treabă. Cei care nu au bani îi împrumută. Marile bănci centrale ale lumii practică o politică monetară foarte relaxată iar dobânzile sunt atât de mici încât să te împrumuţi e foarte ieftin. Adesea corporaţiile s-au cumpărat unele pe altele cu bani împrumutaţi. În acest an companiile din întreaga lume au emis obligaţiuni în valoare de peste 2.000 de miliarde de dolari. Cel mai tare s-au îndatorat firmele din Statele Unite. Tot acolo s-au cheltuit şi cei mai mulţi bani pe fuziuni şi achiziţii. În întreaga lume, de la începutul anului s-au făcut 9 tranzacţii valorate la peste 50 de miliarde de dolari şi 58 de peste 10 miliarde - ambele sunt maxime istorice. Ambele însă le ridică semne serioase de întrebare analiştilor care atrag atenţia că ritmul ar putea fi nesustenabil. Giganţii devin mai mari şi mai supraîndatoraţi, urcând riscul unor falimente în lanţ. Dacă tranzacţiile îi vor face mai bogaţi pe viitor e neclar. Clar e că mai bogate au devenit băncile care au intermediat aceste afaceri. Trei mari bănci au oferit consultanţă pentru grosul acestor tranzacţii. În vârf e Goldman Sachs care a ajutat la încheierea unor fuziuni şi achiziţii de 1,6 mii de miliarde de dolari.