Merele de Voinești, pe cale de dispariție

Cât câștigă, de fapt, tractoriștii din România

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Mihai Liţescu are o livadă de meri care se întinde pe un hectar. Împreună cu soţia lui, întreţine copacii şi culege fructele. Este unul dintre pomicultorii din comuna Voineşti care a simţit aspru efectele secetei şi valurile de frig din perioada polenizării merilor.

„Nu avem cu ce ne ocupa, cu altceva, în primul rând. Asta e, ne-a bătut piatra anul trecut, de trei ani aproximativ nu merge”, spune Mihai Lițescu, pomicultor.

„O producţie normală, într-un an favorabil, este undeva la 25 - 30 de tone de fructe la hectar, anul acesta cred că este undeva în jurul a 12 - 15 tone la hectar”, confirmă Claudiu Popa, viceprimarul din Voinești.

Jumătate din pomicultorii din Voineşti au livezi mici, de familie.

În Voineşti sunt peste 2.500 de gospodării şi nu există casă care să nu aibă propria plantaţie de meri. În întreaga comună nu există, însă, nici măcar o singură fabrică de procesare a merelor şi, în aceste condiţii, mare parte din producţie ajunge să fie vândută la marginea drumului.

La marginea şoselei, merele costă între doi şi trei lei pe kilogram. În piaţă, însă, la intermediari, preţul porneşte de la şase lei pe kilogram.

„Să obţinem mai mulţi bani nu putem. Noi vindem şi en-gros, vindem şi amănunt şi la en-gros preţurile sunt foarte mici”, spune o locuitoare din Voinești.

În comună există un singur depozit en-gros de fructe. Paradoxal, însă, puţine mere de Voineşti ajung acolo şi, mai departe, pe rafturile marilor lanţuri de magazine. Preţul oferit localnicilor, de până la 1,4 lei pe kilogram, e unul dintre motive.

„Unii producători au mere de calitate, dar având cheltuielile pe care le fac, nu-şi permit ca să ni le dea nouă, la acest preţ, iar alţii nu au mere de calitate şi nu le putem cumpăra noi”, explică Gheorghe Erculescu, administratorul depozitului en-gros.

Frumosul de Voineşti sau Delicios de Voineşti sunt două din cele peste 20 de soiuri de mere gustoase, create la Staţiunea pomicolă a Academiei de Ştiinţe Agricole. Staţiunea a rămas acum cu 14 la sută din terenurile pe care experimenta soiuri noi în anii 70. Are două milioane de lei datorii la stat, o parte a bunurilor puse sub sechestru şi doar micile venituri proprii îi mai ţin porţile deschise.

„Aproape toate merele care se vând în pieţele Bucureştiului au mare afiş cu mere de Voineşti, indiferent că-s din Polonia, din Italia sau de unde or veni. (...) Mărul de Voineşti, ştiu eu, poate este undeva la 30 - 40 la sută din merele care se vând pe piaţa Bucureştiului”, spune Daniel Comănescu, directorul Staţiunii Pomicole Voineşti.

La Voineşti sunt, în total, peste 1.300 de hectare cu livezi şi pepiniere de meri.