Sari la conținut

Micii comercianți, împinși spre faliment de succesul marilor magazine

În acest mic magazin de cartier din Craiova au intrat puţini clienţi tot anul.

Mădălina Gocea, angajată a magazinului: Lumea s-a îndreptat mai mult către supermarketuri.

Iar de sărbători, cei care vin în magazinele de cartier cumpără doar pâine, apă sau fructe.

Lucia Cuzma, angajată a magazinului: Vreo 20-30 de clienţi, merge mai slab acum. Aducem marfă proaspătă, mezeluri, încercăm să fie toate proaspete.

Micii comerciaţi pierd însă teren pe zi ce trece în faţa hipermarketurilor. Şi asta pentru că nu pot oferi o mare varietate de produse şi nici preţuri prea mici.

Mai bine de jumătate dintre români îşi fac cumpărăturile în marile magazine. Într-un astfel de hipermarket, cu o suprafaţă de 7.500 de metri pătraţi, se găsesc 55.000 de produse alimentare şi nealimentare.

Preferăm magazinele mai mari şi pentru preţuri, şi pentru ambient.

La cei din cartier pulpa de porc e 18 lei, aici e 14-15.

Ca să reziste pe piaţă, magazinele de cartier trebuie să aducă marfă de la producătorii români, produse care nu se găsesc în marile lanţuri, spun specialiştii.

Ciprian Moga, specialist în retail: Produsele bio sunt un exemplu, însă nu este limitativ. Să ne gândim la succesul pe care îl au în Bucureşti magazinele care oferă marfă produsă în zona Sibiului şi care beneficiază de o imagine puternică.

În România sunt peste 86.000 de magazine de cartier, de două ori mai puţine decât la mijlocul anilor '90. Hipermarketurile au încasări anuale de peste 4 miliarde de euro. Adică 30 la sută din banii cheltuiţi de români pe alimente şi produse de uz curent ajung în casele de marcat ale marilor magazine.