Sari la conținut

Ministerul Transporturilor face cinste cu pierderile aeroportului Arad

Ministerul Transporturilor vrea să ia la bugetul de stat aeroportul Arad, administrat de autoritățile locale, în rândul cărora se distinge liderul liberal Gheorghe Falcă. Aeroportul este ocolit de liniile aeriene și înregistrează pierderi.

zboruri

”Bunătatea” oficialilor de la Transporturi contravine discursului public privind privind reforma și restructurarea cheltuielilor publice. Arădenii au la dispoziție, la doar 50 de kilometri de mers pe autostradă, aeroportul din Timișoara. La televizor vorbesc de economii la bugetul de stat, închid termocentrale și mine căci nu sunt rentabile și vorbesc de ”reforma structurală” a economiei. În practică politicienii, în funcție de interese, procedează invers. Preiau cu dărnicie la buget companii locale aflate în pierdere, deși importanța continuării activității acestora nu este evidentă.

Astfel procedează Ministerul Transporturilor care a promis solemn autorităților locale arădene preluararea aeroportulul local la buget. Aeroportul Internaţional Arad, care a fost modernizat cu circa două milioane de euro, dar nu mai are curse regulate de pasageri sau marfă, va fi preluat de către Ministerul Transporturilor, a anunţat, joi la Arad, ministrul Transporturilor, Sorin Petru Buşe.

“Aeroportul din Arad este o investiţie foarte frumoasă, care acum este nevalorizată. După ce autorităţile locale vor rezolva o anumită problemă administrativă, noi vom prelua acest aeroport la minister şi vom trata pentru a realiza sinergii cu Aeroportul din Timişoara, deci de a crea o operaţie mai complexă. Avem şi alte idei pe care o să le valorificăm”, a spus, joi, la Arad, ministrul transporturilor Sorin Petru Buşe.

Vorbele frumoase sunt departe de realitate. Șefii aeroportului au tot încercat valorizarea menționată de ministru dar nu au reușit. Majoritatea liniilor aeriene preferă aerportul învecinat, mai mare, respectiv pe cel din Timișoara. Explicația poate trebuie căutată în altă parte.

Ministrul Transporturilor, curtat de PNL

Ministrul Bușe și-a exprimat recent intenția de a intra în alegeri alături de PNL, iar Aradul îl are pe primar pe Gheorghe Falcă, unul dintre cei mai influenți politicieni din partid și șef la campaniei PNL la alegerile parlamentare. Închiderea aeroportului nu ar fi o notă bună pentru acesta în fața arădenilor.

Potrivit publicației bihorene bihon.ro, PNL Bihor i-a oferit ministrului Bușe poziția secundă pe listele pentru Camera Deputaților, dar acesta a refuzat.

Potrivit lui Gheorghe Falcă, aeroportul este modern şi “s-au declanşat procedurile de transfer către minister şi evident fuziunea cu Aeroportul din Timişoara, astfel încât în vestul ţării să existe un singur aeroport, cu pistă la Timişoara şi cu pistă la Arad”. În prezent ministerul Transporturilor are în subordine și implicit asigură finanțare pentru aeroporturile București, Constanța, Timișoara. Restul aeroporturilor importante din țară, precum Cluj, Iași, Satu Mare, Suceava, Tulcea etc, sunt în subordinea Consiliilor Județene.

Dar care sunt problemele?

Este dezirabil ca fiecare oraș din România să dețină propriul său aeroport. Trebuie însă să fie mai mult decât o chestiune de orgoliu local. Deținerea unui aeroport presupune costuri importante pentru orice autoritate locală. Aceasta trebuie să asigure resursele pentru acoperirea costurilor cu salariile, cu întreținerea aerogării și a pistei pe tim de iarnă, a operațiunilor, echipamente de siguranță împotriva incendiilor, costuri cu energie.

În ultimul an aeroportul Arad nu și-a arătat în vreun fel utilitatea, nu a reușit să își asigure veniturile necesare. Potrivit datelor înregistrate la Ministerul Finanțelor, aeroportul a avut în 2015 pierderi de 129.000 de euro la o cifră de afaceri de 685.000 de euro. Aceasta după ce în 2014 a obținut un profit de 1.000 de euro, iar în 2013 a avut pierderi de 8.000 de euro. Spre comparație, anul trecut aeroportul Timișoara a avut o cifră de afaceri de 6,7 milioane euro și un profit de aproape 200.000 de euro, iar cel din Cluj aproape 10 milioane cifră afaceri și peste 200.000 de euro profit.

Preluarea aeroportului Arad de către cel din Timișoara va însemna încărcarea profitului celui de-al doilea cu pierderile primului. În final profiturile aeroportului Timișoara vor scădea drastic sau chiar acesta va intra pe pierdere caz în care aceasta va fi acoperită de la bugetul de stat.

Din punct de vedere a poziționării utilitatea aeroportului Arad este îndoielnică. Aeroportul Timișoara se găsește la doar 50 de kilometri de cel din Arad, iar legătura este asigurată în cea mai mare parte de autostrada A1.

În Europa pentru a asigura funcționarea aeroporturilor mici aflate în subordine autoritățile locale oferă anumite facilități liniilor aeriene care își stabilesc operațiunile pe aeroport. La Arad aeroportul a încercat atragerea mai multor curse aeriene, dar nu a reușit. Un raport al directorului general al aeroportului, din luna ianuarie 2016, menționa că au existat curse regulate externe de de pasageri doar până în aprilie 2015.

În 2015 au avut loc 3.084 mișcări aeronave: 62 curse pasageri regulate, 414 curse regulate Cargo (marfă), 804 zboruri școală, 722 zboruri SMURD și 1.082 alte zboruri individuale ( curse neregulate de pasageri si marfa, de alimentare combustibil). Ca și transport de marfa prin DHL și alte zboruri charter s-au manipulat 974 tone de marfă. Începând cu aprilie 2015 compania WizzAir și-a anulat cursele aeriene pe ruta Bergamo motivând anularea prin politica companiei lor de a mări operarea pe alte aeroporturi. Compania DHL International și-a continuat activitatea până în octombrie 2015, când a încetat operarea pe aeroport.

Compania a avut un vârf al pasagerilor transportați în 2013, respectiv 40.761 pasageri care a scăzut la 28.386 pasageri în 2014 și la 8.623 în 2015. Cel mai probabil, numărul va fi și mai mic în acest an. Traficul de marfă s-a menținut în perioada 2011-2015 în plaja 772-1.084 tone iar numărul de mișcări de aeronave a crescut de la 1.417 în 2011, la 3.084 în 2015.

Rolul de aeroport care să asigure surplusul de trafic de pe Timișoara nu este fezabil. Aeroportul Timișoara are o capacitate de 14 aeronave pe oră, în condițiile în care la plecare, în fiecare oră, are cel mult șase aeronave la plecare. Aeroportul timișorean are o capacitate de 1.500 de pasageri pe oră, echivalentul a zece aeronave medii.

Strategia descentralizării, aplicată invers

Ministerul Transporturilor pare a fi unul al inconsecvenței. În 2008 instituția dădea publicității o așa zisă ”Strategie sectorială pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor”. Se explica acolo cât de bine este ca aeroporturile să funcționeze în subordinea autorităților locale ”Transferul competenţelor privind cele 13 aeroporturi de interes regional exercitat de către M.T. către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor a permis corelarea cerinţelor de dezvoltare teritorială cu gradul de modernizare şi dezvoltare a activităţii de transport aerian, aeroporturile în cauză transformându-se gradual din aeroporturi locale în aeroporturi internaţionale”, preciza strategia de acum opt ani.

Contactați pentru a oferi explicații oficiali ai Ministerului Transporturilor, care au solicitat anonimatul, au spus că ideea fuziunii aeroporturilor Arad și Timișoara este una veche datând din perioada în care s-au unificat și aeroporturile Băneasa și Otopeni. Diferența este că acestea erau în subordinea statului. Spre deosebire aeroportul Timișoara este al statului, cel din Arad al autorităilor locale În plus, în aeroportul Arad s-au făcut investiții substanțiale și de aceea transferul ar putea să pară neconvenabil unor oficiali județeni. Situația surprinde și în interiorul ministerului. ”Toată lumea descentralizează, iar noi centralizăm?” și-a exprimat nedumerirea oficialul ministerului. Consilieri de presă ai ministrului Transporturilor s-au declarat indisponibili, în lipsă de timp, pentru a oferi oficial explicații.