Mugur Isărescu vrea ca bancherii să vorbească pe înțelesul oamenilor, fără jargon profesional

Foto: Inquam Photos

Faptul că populația continuă să critice Banca Națională a României (BNR) pentru politicile adoptate de aceasta, în pofida explicațiilor oferite de către instituția financiară în mod repetat, este cauzat de natura prea tehnică a acestor explicații. Temerea a fost exprimată marți de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Sincer, înțeleg că publicul larg nu este familiarizat cu concepte precum "supraîncălzirea economiei" sau "deviația pozitivă a PIB", dar cred că o creștere anuală a vânzărilor de retail de 20% și un plus de 10% la salarii sunt mai mult decât elocvente. Totuși, cu toate aceste semne evidente, chiar și pentru non-economiști, că economia crește rapid, noi suntem criticați că nu luptăm cu deflația. Experiența recentă ne-a arătat că, în ciuda numeroaselor informații furnizate printr-un spectru larg de vehicule de comunicare, mesajele noastre nu ajung decât în mică măsură la publicul larg. De aceea, trebuie să ne străduim să renunțăm la jargonul profesional, astfel încât să explicăm publicului într-un limbaj cât mai accesibil rațiunile din spatele deciziilor de politică monetară", a explicat guvernatorul BNR, potrivit Agerpres.

Mai pe înțelesul tuturor, Mugur Isărescu spune că politicile BNR trebuie să țintească nu atât prezentul, cât viitorul. Nu trebuie luată în calcul întărirea de moment a leului din prezent, ci tendințele viitoare de revenire a inflației. Creșterea vânzărilor din retail ar indica acest lucru și de aceea moneda națională nu trebuie făcută prea ieftină prin micșorarea dobânzilor.

Șeful BNR a punctat, din nou, faptul că dincolo de "furtuna perfectă" indicată de șocurile deflaționiste (prețurile scăzute pentru energie, alimente și metale, reducerile succesive de TVA), se ivesc presiunile inflaționiste pe partea de cerere, având în vedere că economia este pe punctul de a crește peste potențial, presiunea pe costul orar cu forța de muncă este tot mai mare, iar politica fiscală ia o puternică turnură expansionistă.

"De aceea, în timp ce perspectivele pe termen mediu par a indica necesitatea întăririi politicii monetare, contextul pe termen scurt, caracterizat de inflație negativă, ne îngreunează comunicarea cu publicul. În acest condiții noi trebuie să luptăm cu ideea că banca centrală ar trebui să reducă dobânda de politică monetară ca răspuns la tăierile succesive de TVA. Se dovedește mai greu decât am crezut să convingem opinia publică de faptul că actualele cifre referitoare la inflație sunt temporare și nu reflectă nici amânarea consumului, nici încetinirea creșterilor salariale. Niciunul din aceste ingrediente, care amenință cu capcana deflației, nu este prezent", a explicat Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, în teorie, încetinirea creșterilor salariale este asociată cu expectații inflaționiste negative, însă acestea rămân ancorate la ținta de inflație, de 2,5% plus/minus un punct procentual.

Șeful BNR a menționat faptul că, în prezent, inflația anuală din România, de minus 3,25%, este cea mai scăzută din Uniunea Europeană. Însă, dacă se exclud efectele de runda întâi ale reducerilor de TVA din 2015 și 2016, inflația anuală s-ar plasa în jur de 1%. "În consecință, inflația negativă cu care avem de-a face în prezent nu este generată de o lipsă persistentă a cererii. Este doar o situație tranzitorie, indusă de reducerile de taxe menționate", a mai spus guvernatorul BNR.

Creștere economică record în UE

Temerile lui Isărescu par a fi confirmate de date furnizate marți de către Eurostat privind creșterea economică din UE. România a avut cea mai mare creștere economică din UE în T1 2016 comparativ cu T4 2015. Cu o creștere a PIB de 1,6% în primul trimestru al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform Oficiului European pentru Statistică (Eurostat).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,6% în primele trei luni din 2016, după un avans de 0,4% în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o expansiune de 0,5%, similară cu avansul înregistrat în precedentele trei luni.

Dacă creșterea economică este un lucru pozitiv, este îngrijorător faptul că motorul acesteia nu este creșterea industriei sau serviciilor ci a consumului. Tendința este sinonimă cu inflația sau cu expansiunea exporturilor cu efecte asupra contului curent.

Cele mai mari creșteri din UE în perioada ianuarie — martie 2016 s-au înregistrat în România (1,6%), Cipru (0,9%), Spania, Lituania, Austria și Slovacia (toate cu 0,8%), Bulgaria și Germania (ambele cu 0,7%). Singurele scăderi au fost raportate în Ungaria (minus 0,8%), Grecia (minus 0,5%) și Polonia (minus 0,1%) în timp ce o creștere zero a fost înregistrată în Estonia.

De asemenea, în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2015, România și Suedia au înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 4,2%, urmate de Slovacia (3,7%) și Spania (3,4%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 1,4%).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,7% în primele trei luni din 2016, în timp ce Uniunea Europeană a consemnat un avans de 1,8%.