Sari la conținut

Oficialii FMI pleacă de la București fără să încheie evaluarea. Cu ce consecințe?

Neînțelegerile cu oficialii FMI au fost generate de intenția guvernului de a reduce CAS cu 5%, de la 1 octombrie. Bugetul statului va pierde 850 de milioane de lei, în ultimele trei luni ale anului 2014, ca urmare a reducerii CAS.

Considerăm că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale trebuie aplicată chiar de anul ăsta, ne permitem acest lucru. (...) Nu creștem taxe pentru a acoperi acest lucru”, a declarat premierul Victor Ponta.

Întrebat dacă are acordul FMI pentru reducerea CAS, Victor Ponta a recunoscut că nu. Întrebat dacă e o decizie în afara acordului, premierul a răspuns că „avem acord cu FMI, e funcțional acordul”.

Instituţiile internaţionale au spus un singur lucru: în primul rând, rămânem în ţintele de deficit, iar acordul instituţiilor pentru anii care urmează se va da în baza discuţiilor pe care le avem la sfârşitul lunii noiembrie pentru bugetul 2015 şi 2016. Nu, nu e niciun acord şi niciun dezacord. Când s-au tăiat salarii şi pensii, nu le-a tăiat FMI-ul, le-a tăiat Guvernul României. Când le-am dat înapoi, le-am dat noi. Când scădem CAS, le scădem noi. Ei ne cer un singur lucru, să ne păstrăm obligaţiile asumate privind ţintele mecroeconomice şi, de asemenea, să continuăm reformele structurale şi să îmbunătăţim managementul societăţilor cu capital de stat", a răspuns Ponta.

FMI nu e de acord cu reducerea CAS

Fondul Monetar s-a opus măsurii reducerii CAS de la 1 iulie, pentru că Executivul n-a adus garanţii că bugetul poate susţine măsura.

„Impactul de la 1 octombrie e mai redus, ne putem permite acest lucru”, a declarat ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu.

Întrebată ce explicaţii a primit din partea FMI pentru refuzul de a accepta reducerea CAS, Ioana Petrescu a arătat că au fost negocieri „destul de dificile”, cu mai multe scenarii, care nu prevedeau însă introducerea unei noi taxe pentru mediul de afaceri în schimbul reducerii CAS.

Am fost în schimb de acord cu principiul că trebuie să stăm în ţinta de deficit şi de aceea, până la urmă, am ajuns la concluzia că este mai înţelept să aplicăm această măsură numai de la 1 octombrie, cu un impact mult mai redus (...) Cei de la FMI vor fi aici în noiembrie şi vom discuta bugetul pe 2015, iar noi ne angajăm ca acel buget să îndeplinească ţintele de deficit şi vom continua această măsură, dar în momentul acela se vor lua decizii în cel fel noul buget va satisface şi condiţia de menţinere a deficitului şi de a menţine această măsură de reducere a CAS cu 5 puncte la angajator", a spus ministrul Ioana Petrescu.

Practic, delegația FMI pleacă de la București fără o scrisoare de intenție, situație similară cu cea de anul trecut, când acordul a fost considerat „suspendat”.

În această situație, România nu poate, practic, să tragă tranșa aferentă din acordul preventiv, în cazul în care ar avea nevoie. 

Totuși, Guvernul refuză acum să considere acordul suspendat și insistă că singura cerință a FMI este ca România să mențină rata de deficit bugetar stabilită – 2,2% din PIB.

Deşi autorităţile susţin că reducerea CAS la angajator se va vedea în salarii mai mari pentru angajaţi, specialiştii spun că este greu ca acest lucru să se întâmple.

Reducerea CAS vine, din păcate, șmecherește, la pachet cu creșterea salariului minm pe economie, cu creșterea excesivă a fiscalității, și aberantă, fără niște calcule corecte, a se vedea supracciza la combustibil, taxa pe stâlpi, deci acum aproape că nu mai contează dacă guvernul mai reduce CAS cu cinci puncte procentuale, pentru ca au crescut suficient de mult alte taxe ca reducerea respectivă să fie praf în ochi la nivel de antreprenoriat”, a comentat la Digi24 Cristian Păun, profesor de economie.

Acordurile României cu FMI

România a avut primele discuţii cu Fondul Monetar Internaţional încă din 1972 si a încheiat, până acum, 12 acorduri de împrumut cu instituţia financiară.

Primul acord dintre România și FMI a fost aprobat în octombrie 1975. Un an mai târziu a fost finalizat cu succes, iar după încă un an am încheiat o nouă înțelegere, dusă şi ea până la capăt. Cel de-al treilea acord a fost aprobat în 1981, dar a fost reziliat la începutul lui 1984. A fost ultimul contract dintre FMI și România din era comunistă.

Relațiile cu FMI s-au reluat în 1991, însă fără prea mare succes. Următoarele cinci programe nu au ajuns la final, din cauza neîndeplinirii condițiilor de către autoritățile de la București. Guvernanţii au reuşit să ducă la capăt abia al nouălea acord, cel din 2001. A fost pentru prima oară după 25 de ani când România a încheiat la termen o înțelegere cu FMI.

Aceeași soartă au avut-o și următoarele trei programe. Printre acestea și cel din 2009, care a reprezentat cel mai mare împrumut luat vreodată de ţara noastră de la FMI.

Acordul de tip preventiv pe care îl avem acum în derulare cu Fondul ar urma să se încheie la începutul lui 2015, dar este suspendat.

Acordurile României cu FMI

                            Sumă aprobată /vs/Sumă atrasă

oct. 1975  - 142,44 milioane dolari / 142,44 milioane dolari

sept. 1977 -  96,11 milioane dolari / 96,11 milioane dolari

iun. 1981 -  1,64 miliarde dolari / 1,22 miliarde dolari

apr. 1991 - 570,53 milioane dolari / 476,97 milioane dolari

mai 1992 - 470,82 milioane dolari / 392,4 milioane dolari

mai 1994 - 480,5 milioane dolari / 141,3 milioane dolari

apr. 1997 - 452 milioane dolari / 180,9 milioane dolari

aug. 1999 - 599,7 milioane dolari / 209,5 milioane dolari

oct. 2001 - 449,8 milioane dolari / 449,8 milioane dolari

iul. 2004 (acord preventiv) -  374,8 milioane dolari / 0

mai 2009  - 17,1 miliarde dolari / 15,8 miliarde dolari

mart. 2011 (acord preventiv) - 4,6 miliarde dolari / 0

Mai multe state au renunțat la ajutorul FMI de-a lungul timpului

Mai multe state au renunţat, de altfel, de-a lungul timpului, la ajutorul Fondului Monetar Internaţional. Ungaria este unul dintre ele. După ce şi-a plătit împrumuturile luate, Guvernul de la Budapesta, a decis anul trecut să rupă orice relaţii cu instituţia financiară pe motiv că cerinţele sunt prea dure. Și Argentina a încetat colaborarea cu FMI. Oficialii de la Buenos Aires au considerat că Fondul este de vină pentru prăbuşirea financiară din 2001.

În 2008, Ungaria solicita Fondului Monetar Internaţional un ajutor financiar în valoare de 20 de miliarde de euro. Împrumutul a venit în schimbul adoptării unui program de austeritate. La preluarea puterii în 2010 de către conservatorii maghiari şi alegerea lui Viktor Orban ca premier, noul executiv a fost obligat să-şi asume continuarea programului. Numai că noul guvern a implementat un program care avea ca scop preluarea din mâinile FMI a frâielor finanţelor naţionale, instituind unul dintre cele mai mari impozite bancare şi sociale pe activitatea economică. Politicile financiare implementate de Budapesta începând cu 2010 au demonstrat că sunt viabile şi, mai mult, acestea sunt capabile să aducă Ungaria din postura de falit în cea în care să-şi plătească în avans datoriile.

Guvernul Ungariei a reuşit să plătească integral împrumutul de la FMI, în valoare de 2,2 miliarde de dolari. (...) În ultimii trei ani, în ciuda unei pieţe volatile, Guvernul Ungariei a reuşit cu succes şi eficienţă să finanţeze ţara şi, în acest fel, Guvernul a pus punct acestei poveşti”, spunea, anul trecut, Gabor Orban, ministrul de Finanţe al Ungariei.

Argentina este un alt stat care în 2006, după ani de criză economică, a renunţat la sprijinul Fondului Monetar Internaţional. Din 1991 până în 1998, oficialii de la Buenos Aires au adoptat cu conştiinciozitate reformele recomandate de FMI. Dar, la sfârşitul lui 2001, Argentina avea mai mult de 100 de miliarde de dolari datorie, moneda naţională se prăbuşise şi majoritatea oamenilor trăiau sub nivelul sărăciei. Toate acestea au antrenat o gravă criză socială în 2001, urmată de o criză instituţională.

A fost groaznic, groaznic. FMI a recomandat un val de privatizări, abţinerea statului de a interveni în piaţă, pentru că piaţa putea rezolva orice, fixarea cursului la 1 peso pentru 1 dolar. Pentru a menţine această ficţiune, ţara a îndurat o situaţie economică brutală. Deficitul a ajuns la 160% din PIB, 25% din oameni erau şomeri, 56% săraci, iar 30% extrem de săraci”, a spus Cristina Kirchner, preşedintele Argentinei.

După ce Argentina a refuzat să mai aplice politicile FMI, economia a început să i se redreseze, iar ţara a cunoscut cea mai rapidă creştere economică din emisfera vestică. Exemplul Argentinei a fost urmat şi de alte state din zonă, printre care Venezuela şi Brazilia.