Sari la conținut
News Alert

Onorariul pe lichidarea Fondului Proprietatea, respins de Justiție

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a câştigat definitiv procesul iniţiat de Fondul Proprietatea. Acesta solicitase ASF să aprobe majorarea onorariului agreat cu administratorul Fondului, Franklin Templeton Investment Management, în funcție de valoarea activelor deținute de Fond și vândute.

fondul-proprietatea

Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea (FP) nu este îndreptățit să încaseze onorariii suplimentare pentru vânzarea acțiunilor deținute de FP la companiile din portofoliu, potrivit unui comunicat de presă al casei de avocatură Muşat & Asociaţii, care a reprezentat autoritatea în proces.

Litigiul a fost iniţiat în anul 2012, la doi ani de la încheierea contractului de administrare dintre Franklin Templeton şi Fondul Proprietatea.

Mai precis acționarii FP, în majoritate alții decât persoanele despăgubite de stat cu începere din 2005 pentru averile confiscate de comuniști, ar dori ca administratorul să vândă cât de repede posibil pachete importante din acțiunile deținute de FP la companii, iar profitul să fie împărțit acționarilor ca dividende extraordinare, suplimentare.

Administratorul Franklin Templeton urma să primească un onorariu de administrare suplimentar de 1,5% din ”distribuția suplimentară”, potrivit hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din aprilie 2012. O astfel de măsură îmbogățește rapid acționarii FP însă pe termen lung duce la lichidarea FP.

Din mecanism de despăgubire a persoanelor ale căror averi au fost confiscate de comuniști, în timp FP s-a transformat în sursă de profituri frumoase, obținute ușor de către oameni de afaceri și fonduri importante de investiții. Totul cu sprijinul unor importanți oficiali români de la Ministerul de Finanțe care au tergirversat ani de zile listarea FP la bursă. Ani de zile după înființare, FP nu a fost listat la Bursă deci titularii drepturilor de despăgubire nu avea cum să își fructifice drepturile. Au fost anii în care FP a trecut din mâinile micilor ”acționari” în cele ale marilor investitori și în care ultimii au plătit primilor sume de până la cinci ori mai mici pentru titlurile de despăgubire. Etapa transferului a durat șase ani, până în 2011, când acțiunile FP s-au listat la bursă. Odată preluată administrarea FP de către Franklin Templeton, a apărut și propunerea respinsă de ASF.

Vânzarea pachetelor de acțiuni și transferul sumelor obținute către acționari cu titlul de profituri suplimentare ar aduce bani frumoși acestora și administratorului însă pe termen lung ar semnifica transformarea FP într-o cochilă goală. ”Aplicarea acestei strategii agresive de vânzare va cauza o deteriorare rapidă a activelor din portofoliu şi o scădere a valorii activului net, administratorul fiind stimulat să vândă cele mai valoroase active, fără a profita neapărat de punctele forte ale acestor deţineri sau de cele mai bune condiţii de piaţă”, atrăgeau atenția în 2012 analiștii BCR, potrivit Zf.ro.

În 2013, Autoritatea a respins solicitarea Fondului Proprietatea, decizie contestată în instanţă de către Fond. După mai bine de trei ani de la debutul procesului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv acţiunea promovată de Fondul Proprietatea, după ce, în primă instanţă, Curtea de Apel Bucureşti a considerat neîntemeiate pretenţiile Fondului.

Fondul Proprietatea este administrat, din septembrie 2010, de către Franklin Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom, sucursala Bucureşti.

News.ro afirmă că la presiunea unor fonduri speculative care au participaţii importante în cadrul Fondului Proprietatea, administratorii au recurs în ultimii ani la lichidarea mai multor participaţii şi la diminuarea capitalului social, pentru a le aduce câştiguri cât mai mari acţionarilor.

Fondul Proprietatea, creat în 2005 pentru a-i despăgubi pe românii care au avut proprietăţi confiscate de regimul comunist, este listat la Bursa de Valori Bucureşti şi are o valoare de piaţă de 8,9 miliarde lei (circa 2 miliarde euro), la preţul de închidere de marţi, de 81 bani/acţiune. Operațiunile succesive de reducere a capitalului social au dus la micșoarea acestuia de la 14 miliarde lei, la înființare în 2005, la sub nouă miliarde lei în prezent.