Paradox. România se compară cu Germania la numărul de IMM-uri, dar are cei mai puţini angajaţi în companiile mici

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Ce a găsit Corpul de Control la Spitalul Pantelimon

Scandal la un liceu renumit din București

Răsturnare de situație în anchetele de la Spitalul Pantelimon

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

După ce și-a pierdut picioarele într-un atac rusesc, o fetiță de 12 ani din Ucraina a alergat la maraton pentru a ajuta un soldat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute în 17 aprilie

IMM-urile şi microîntreprinderile sunt folosite drept paravan pentru a masca salariile sau pentru a scăpa de alte dări către stat.

Un studiu Eurostat arată că 12,1% dintre companiile din România sunt întreprinderi mici şi mijlocii, adică au între 10 şi 249 de angajaţi. Este unul dintre procentele mari ale Europei. Doar Luxemburg, Austria şi Germania ne depăşesc. Însă conceptul IMM-ului românesc este departe de cel al mittelstand-ului german sau austriac. Mulţi dintre giganţii industriali din Germania au fost la origini afaceri de familie dezvoltate de la o generaţie la alta. Chiar marile grupuri sunt controlate de familiile fondatoare.

În România, afacerile mici nu numai că nu sunt lăsate moştenire, ci sunt desfiinţate şi reînfiinţate în funcţie de facilităţile fiscale şi de evoluţia afacerilor.

Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Antreprenori: „Numărul firmelor e direct proporţional cu facilităţile oferite. Foarte multe firme au de fapt aceiaşi oameni care anterior închid firme, care deschid noi firme în acelaşi domeniu, care au diverse probleme pe firmele anterioare, cum sunt amenzile. În acest fel asistăm la un perpetuu început”.

Pe lângă ponderea mare a IMM-urilor, creşte şi ponderea microîntreprinderilor, adică a companiilor care au mai puţin de 10 angajaţi. Înfiinţarea lor are legătură de asemenea cu nivelul taxelor.

Cum schimbările constante de legislaţie şi fuga după forma de organizare cu cele mai mici taxe au împiedicat dezvoltarea micilor afaceri, România are o situaţie paradoxală. Se poate compara cu Germania sau Austria la numărul de IMM-uri, dar este una dintre ţările cu cei mai puţini angajaţi în companiile mici.

Un alt paradox este faptul că România are în acelaşi timp una dintre cele mai mari ponderi ale companiilor mari. Este, de asemenea o situaţie asemănătoare cu cea din Germania. Dar, în mod ironic, multe dintre companiile mari din România sunt germane, care după ce au crescut în ţara lor s-au extins şi peste hotare. De altfel, firma care are cei mai mulţi angajaţi în România este lanţul comercial german Kaufland.