Sari la conținut

Premieră în Europa: UE va respinge bugetul Franţei pe anul viitor

Guvernul de la Paris a anunţat un deficit bugetar prea mare, pentru că a refuzat să taie din cheltuielile publice atât cât promisese. Va fi un test important care trebuie să arate că regulile sunt făcute pentru a fi respectate, chiar şi de o ţară puternică, precum Franţa. Altfel, tot ce s-a stabilit în timpul crizei datoriilor ca măsuri de prevenţie şi o mai mare integrare europeană, e doar maculatură cu semnături oficiale. 

Decizia Uniunii Europene de a bloca bugetul Franţei va provoca un război între Paris şi Bruxelles. Guvernul francez a promis iniţial un deficit bugetar de 3% din PIB pe anul viitor. Însă, a anunţat până la urmă că deficitul va fi mult mai mare, 4,3% sau poate chiar 4,4% din PIB. Ceea ce înseamnă că Parisul va trebui să se împrumute mult în continuare ca să acopere gaura din buget. Asta în condiţiile în care Franţa oricum este una dintre ţările supra-îndatorate ale Uniunii Europene. Ministrul de finanţe de la Paris declara săptămâna trecută că situaţia economică a Franţei nu permite reducerea deficitului până la nivelul cerut de Uniunea Europeană. 

„Politica noastră economică nu se schimbă, dar deficitul va fi redus într-un ritm mai lent decât plănuiam, ca urmare a circumstanţelor economice: creştere economică slabă, inflaţie foarte scăzută”, a spus Michel Sapin, ministrul francez de Finanţe.

Potrivit noilor reguli, Uniunea Europeană îi poate cere Franţei să refacă proiectul de buget pe 2015. În cazul în care guvernul de la Paris refuză, poate fi sancţionat cu o amendă de 0,2% din PIB, adică 5,4 miliarde de euro. Încă de la înfiinţarea Uniunii Europene au existat limite impuse de la Bruxelles pentru deficitele bugetare ale ţărilor membre. Însă Franţa nu le-a respectat niciodată, mai ales că nu putea fi sancţionată pentru ratarea acestui obiectiv.

Abia acum, după mai mulţi ani de criză a datoriilor, Uniunea Europeană a primit puterea să intervină. Ca să nu îşi piardă credibilitatea, autorităţile de la Bruxelles se văd nevoite să demonstreze că nimeni nu va fi iertat. Aşa că Franţa ar putea fi dată ca exemplu. La fel şi Italia, care, deşi a fost ceva mai disciplinată decât Franţa, încearcă să iasă din criză tot prin ignorarea deficitului bugetar. Ceea ce poate produce o situaţie periculoasă, pentru că economia italiană este mult mai fragilă decât cea franceză. Datoria publică a Italiei a sărit de pragul de 130% din produsul intern brut, şi continuă să crească. Iar cheltuielile guvernului de la Roma, condus de tânărul premier Matteo Renzi, nu reuşesc să relanseze economia. Italia va ieşi cel mai probabil din recesiune anul viitor, însă creşterea sa economică va fi anemică.