Sari la conținut

Prețul petrolului ar putea înzdrăveni economiile bolnave din sudul Europei

Un preţ al petrolului cuprins între 80-90 de dolari pe baril ar putea contribui cu 1 punct procentual la creșterea economiei Spaniei, a patra ca mărime în Europa, potrivit guvernului de la Madrid. Iar ce e sub aceste valori reprezintă un bonus.

În Italia, aflată pentru al patrulea an în recesiune, un declin de 10 dolari al cotaţiei petrolului poate avea o contribuţie de 0,3 puncte procentuale la PIB, estimează BNP Paribas.

Statele din sudul Europei, marcate de datorii și șomaj-record, pot profita acum de costul mai scăzut al energiei și de creșterea puterii de cumpărare a populaţiei.

Reducerea cererii la nivel mondial, cuplată cu cea mai ridicată producţie de petrol în SUA din ultimii 30 de ani, a provocat prăbușirea cu peste 40% a preţului țițeiului în cinci luni.

Președintele Bundesbank, Jens Weidmann, care s-a opus extinderii achiziţiilor de obligaţiuni de către Banca Centrală Europeană, a numit declinul preţurilor petrolului drept „un mini-pachet de stimulente".

Economiile ţărilor din sudul Europei sunt ajutate și de scăderea euro. În acest an, euro s-a depreciat cu aproape 10% faţă de dolar. Acum e la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.

Potrivit guvernului de la Madrid, scăderea preţului petrolului și declinul euro ar putea ajuta Spania să depășească ţinta unei creșteri economice de 2% în 2015.

În Grecia, preţul mic al petrolului va duce la modificarea calculelor bugetare.

Un efect negativ al declinului preţului petrolului ar putea fi, însă, descurajarea investiţiilor în petrol și gaze. În momentul în care Grecia a aprobat legislaţia referitoare la explorările de hidrocarburi, în urmă cu trei ani și jumătate, preţul petrolului Brent era de 117 dolari pe baril. În acest moment, anumite proiecte pot fi abandonate, deoarece nu mai sunt rentabile la cotaţii reduse.

Într-o perioadă de circa un an, un petrol mai ieftin cu 10 dolari pe baril poate avea o contribuţie de 0,4 puncte procentuale la creșterea economică a zonei euro, potrivit estimărilor BNP Paribas. Ceea ce nu e puţin, în condiţiile în care uniunea monetară are un avans foarte slab.