Sari la conținut

PREVIZIUNI 2015. Cursul euro-leu va fi stabil, iar investițiile mai mari ar putea duce la crearea de noi locuri de muncă

Cursul nu va da batăi de cap românilor cu credite în euro, în 2015. Va fi stabil, susțin economiștii băncilor, cu perioade de întărire pentru leu.

Sub 4,4 cursul mediu”, spune Andrei Radulescu, economistul-șef al unei bănci.

Noi mizăm pe o evoluție relativ stabilă în 2015. Vedem o scădere ușoară până la finalul anului la 4,42”, afirmă Mihai Pătrulescu, senior economist al unei bănci.

Cele mai pesimiste prognoze indică un nivel de până la 4,49 lei pentru euro. Este o valoare apropiată de maximele atinse de moneda europeană spre sfârșitul anului 2014. Sunt scăderi normale pentru leul care a avut o evoluție bună în 2014, în ciuda tensiunilor din Ucraina.

Un curs de schimb stabil arată și cum merge economia. Iar pentru 2015, estimările oficiale arată un avans de 2,5% pentru Produsul Intern Brut.

Motoarele vor rămâne industria și serviciile. Că există mici oscilații ale altor sectoare care au contribuții mai mari într-un an, da, e posibil. Și agricultura poate să susțină, daca mai vine un an agricol bun”, apreciază Florian Libocor, economistul-șef al unei bănci.

Dar pentru ca economia să meargă este nevoie de investiții, atât de la bugetul statului, cât și din partea oamenilor de afaceri străini.

Ne așteptăm în scenariul central la o relansare a investițiilor publice în economie”, spune Andrei Rădulescu.

Pentru investitorii străini, este atractivă economia României pentru că toate criteriile pe care le caută un investitor străin le găsește aici”, afirmă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Ar fi exact banii care îi trebuie României în 2015, după un an sărac. În primele zece luni ale lui 2014, statul a cheltuit puțin peste 10 miliarde de lei pentru diferite proiecte de infrastructură, sumă cu 13% mai mică faţă de 2013. Mai puțin au investit și firmele străine: doar 1,5 miliarde de euro din ianuarie până în octombrie, față de 1,8 miliarde de euro, în aceeași perioadă din 2013.

Nimeni nu poate garanta însă nimic într-o perioadă în care economia mondială nu merge bine, iar investitorii se tem să riște.

Dacă acei investitori au garanții sau privilegii, comenzi de stat din partea Guvernului, pe de-o parte pe ei nu-i mai interesează să-și dea silință ca să faca lucruri eficiente aici și, pe de altî parte, garanția o suportăm tot noi”, spune Bogdan Glăvan, profesor de economie.

Chiar și așa, tot vor fi mai mulți bani în economie decât în 2014, spun patronii, care văd jumătatea plină a paharului.

Foarte multe proiecte lansate de UE, contractate acum 5-6 ani au ajuns în faza finală. Sunt nişte bani de absorbit, o parte dintre ei - pentru investiţii, pentru construcţii, pentru consultanţă, pentru training, deci activităţi care vor genera locuri de muncă”, spune Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Naţional al IMM-urilor.

Și reducerea CAS la angajatori cu 5 puncte de la 1 octombrie 2014 ar trebui să ajute în acest sens. Patronii vor cheltui mai puțin pentru plata contribuțiilor, așadar ar putea face economii pentru a crea noi locuri de muncă.

În medie, pentru fiecare salariat plătit cu 2.000 de lei, angajatorul economiseşte câte 143 de lei după reducerea acestor dări. Statul ar trebui să aibă şi el un câştig de pe urma acestei măsuri, prin reducerea evaziunii fiscale de pe piaţa muncii.

Deocamdată, aceasta a atins cote alarmante: în 2013, bugetul statului a pierdut 12,5 miliarde de lei din cauza firmelor care nu au achitat CAS, arată datele Consiliului Fiscal.