Sari la conținut

Prima dare în plată a fost acceptată de o bancă din Zimnicea

Clientul căruia i-a fost acceptată darea în plată este din Zimnicea. Omul şi-a cumpărat o locuinţă în 2007 cu 48.700 de euro. În 2013 a intrat în executare silită, iar imobilul i-a fost vândut de bancă pentru 17.000 de euro. După vânzarea casei a rămas cu o datorie de 20.000 de lei. Iar pe 13 mai a depus notificarea pentru ştergerea acesteia, în virtutea faptului că banca a intrat deja în posesia casei, pe care a şi vândut-o. Două săptămâni mai târziu, clientul a fost înştiinţat telefonic că i-a fost acceptată cererea, spune avocatul acestuia.

Avem un răspuns de la cea mai mare bancă din România, BCR, şi despre recuperatorul său de creanţe Support Collect. Este de acord să remită datoria reziduală. Banca a fost de acord ca pentru săptămâna viitoare să se semneze un act prin care nu mai are nici un fel de pretenţie”, explică avocatul Adrian Cuculis.

Reprezentanţii BCR nu au dorit să comenteze decizia sucursalei din Zimnicea. Au precizat că nu oferă detalii despre cazurile punctuale şi că banca va respecta legea.

Şi în privinţa contestaţiilor pe care le-au făcut până acum, băncile dau la fel de puţine detalii. Într-un proces la Tribunalul Câmpulung, Bancpost a ridicat în instanţă problema neconstitutionalităţii legii.

Contactaţi de Digi24, reprezentanţii băncii nu au detaliat motivele invocate. Şi firma de recuperare creanţe KRUK a contestat o cerere de dare în plată pe motiv că legea nu poate avea caracter retroactiv. Bancherii se feresc să vorbească şi despre numărul celor care au depus notificări pentru darea în plată.

„Numărul de notificări este relativ în momentul de faţă aşteptat, ca şi estimare, 10 zile sunt puţine pentru a decide dacă volumul e în creştere sau scădere sau care e trendul”, spune Dana Demetrian, vicepreşedintele BCR.

Avem acolo nişte termene legale în care putem să contestăm, după care mai parcurgem nişte etape până la, eventual, ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate la CCR”, explică Luminiţa Delia Runcan, directorul general adjunct al Băncii Transilvania.

„Este foarte posibil ca o notificare făcută de un debitor să fie pe un credit aflat deja în executare, respectiv care e deja provizionat de banca respectivă”, spune şi Gabriela Ştefana Gavrilescu, directorul general adjunct al BRD.

Avocaţii spun că la nivelul întregii ţări sunt în jur de o mie de notificări trimise clienţi băncilor şi firmelor de recuperare a creanţelor.