Sari la conținut
News Alert

Proceduri mai simple pentru achiziţiile mici

 

De aceea, odată cu simplificarea procedurilor se lucrează şi la o creştere a transparenţei, astfel încât aceste nereguli să sară în ochi. Şi în plus, achiziţiile ar putea deveni o chestiune de siguranţă naţională.

Presată atât de suspiciunile de risipă a fondurilor publice, cât şi de recomandările mai mult sau mai puţin obligatorii ale Uniunii Europene, România schimbă modul în care îşi cheltuieşte banii. Anul acesta a intrat în vigoare o nouă lege a achiziţiilor şi în acest moment se lucrează la un nou sistem electronic de licitaţii publice. Ar putea fi prezentat luna viitoare de Ministerul Comunicaţiilor şi de Agenţia pentru Agenda Digitală. Până atunci, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice caută soluţii noi prin care cumpărăturile făcute de stat să fie simplificate.

Bogdan Puşcaş, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice: „Suntem preocupaţi de implementarea unor metode de plată noi, cel puţin pentru achiziţiile directe, de valori mici, acele achiziţii care consumă foarte mult timp, pentru că astăzi, ştiţi foarte bine, e obligatorie o etapă preliminară de consultare a sistemului electronic de achiziţii publice, după care se realizează o sumă de documente”.

Noile reguli ar simplifica, de exemplu, modul în care o primărie îşi cumpără consumabilele folosite la birou. Însă aceste achiziţii mici, pentru care nu este obligatorie organizarea unei licitaţii, ajung să reprezinte chiar şi jumătate din bugetul unei primării de comună. Şi, de-a lungul anilor, micile achiziţii au fost o formă de risipă a banilor strânşi de la plătitorii de taxe. Un raport mai vechi al Institutului de Politici Publice arată că, în perioada 2009-2010, fiecare top de hârtie A4 cumpărat de administraţia publică din Galaţi costă 13 lei, cu 70% mai mult decât costă hârtia cumpărată de Ministerul Administraţiei.

Iar un raport al Curţii de Conturi publicat anul acesta a arătat că primăriile au cheltuit 600 de milioane de euro pentru întreţinerea spaţiilor verzi, sumă care a fost umflată de achiziţii la preţuri nejustificat de mari. De exemplu, o primărie de sector a ajuns să cumpere de la un intermediar crizanteme la 310 lei firul, deşi vânzătorul original a încasat pe ele doar 12 lei pe fir. Iar trandafiri de 5 lei au fost revânduţi administraţiei locale la aproape 30 de lei firul. Aceste exemple arată că marea problemă a achiziţiilor publice nu este birocraţia, ci semnarea unor contracte suspecte. De aceea, odată cu simplificarea procedurilor de achiziţie se va încerca şi creşterea transparenţei.

Bogdan Puşcaş, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice: „E nevoie de o simplificare şi o standardizare şi de o transparentizare prin migrarea procedurilor de achiziţii publice către mediul online, în aşa fel încât toată lumea să vadă ce se cumpără, cum se cumpără şi la ce costuri se cumpără”.

Iar Profit.ro scrie că Serviciul Român de Informaţii vrea să cheltuiască până la 114 milioane de lei pentru achiziţia unui soft care să analizeze atât cheltuielile publice cât şi informaţii privind unele firme private. Această platformă informatică ar reduce achiziţiile publice redundante sau, cel puţin, i-ar ajuta pe cei de la SRI să vadă mai clar hemoragiile de bani publici. Anual, instituţiile centrale şi locale fac achiziţii de aproximativ de 15 miliarde de euro. Anul trecut, aproape un sfert dintre contractele acordate de stat au fost contestate de firmele care au pierdut licitaţiile. Şi achiziţii de 575 de milioane de euro au fost în cele din urmă anulate. Potrivit legii, pentru achiziţiile de produse şi servicii de până în 30.000 de euro şi pentru lucrările mai ieftine de 100.000 de euro, autorităţile nu sunt obligate să facă licitaţie. Prin urmare, la astfel de contracte, scapă şi de contestaţii.