Sari la conținut

Producătorii de centrale fotovoltaice, depăşiţi de creşterea cererii

Renunţarea la centralele nucleare şi orientarea către soluţii energetice cât mai curate ar putea duce la o creştere a cererii de panouri numai în acest an cu aproape 30% comparativ cu anul trecut. Dar producţia este insuficientă, iar specialiştii se aşteptă să se confrunte cu o lipsă de echipamente pe piaţă. O astfel de situaţie a mai fost întâlnită în 2006, cand însă industria se afla la începuturile sale.

Industria energiei solare are, în prezent, o capacitate de generare a energiei de 70 de gigawati. Numai că, în această cantitate, sunt incluse şi echipamente mai vechi, cu tehnologie depăşită, care nu mai sunt profitabile. Prin urmare, pe lângă cererea de panouri pentru proiectele noi se adaugă şi cererea unor proiecte deja existente. Dacă se iau în calcul doar fabricile care sunt active, cererea şi oferta de pe piaţă sunt, în acest moment aproape egale potrivit specialiştilor din domeniu.

Însă, conform Bloomberg, companiile energetice ar putea solicita anul acesta panouri cu o putere totală de 52 gigawati, iar în 2015, de 61 gigawati. Asta în condiţiile în care anul trecut, puterea însumată a instalaţiilor noi a fost de 40 de gigawati. Aceste cifre ar putea să pună în încurcatură producătorii de panouri fotovoltaice atunci când vine vorba de onorarea comenzilor.

Ultima oară când cererea a depăşit oferta de pe piaţă a fost în 2006, când industria se afla la început. Pe atunci se instalau panouri cu o capacitate totală de 1,5 gigawati.

Analiştii din piaţă spun că în pofida situaţiei din prezent, volumul insuficient al producţiei de panouri electrice nu va duce la creşterea preţurilor. Aceştia spun că ar fi dificil ca preţul pe unitate să urce, întrucât cererea pentru aceste produse s-ar diminua. Însă, în cazul unor majorări ale preţurilor, este posibil ca investitorii să se orienteze către altceva, cum ar fi gazele de şist sau energia eoliană.

Criza ultimilor ani a dus la o reducere a cererii pe această piaţă, ceea ce a atras şi o scădere a preţurilor, ceea ce a determinat creşterea competitivităţii pe piaţa energiei solare. În aceste condiţii, unii producători au intrat în faliment, în timp ce ritmul de investire a capitalului în companiile care au supravieţuit a încetinit.

În România, fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli, de aceea energia verde este mai scumpă. Însă România nu a intrat în calculele specialiştilor de la Bloomberg care prevăd o creştere a cererii de panouri fotovoltaice. Şi asta pentru că, de la jumătatea acestui an şi pâna în 2017, investitorii în energie regenerabila se vor mulţumi cu cel mult jumătate din numărul certificatelor verzi alocate iniţial. Mai mult, marii consumatorii nu vor fi obligaţi să achiziţioneze certificate pentru jumătate din energia utilizată. Deciziile guvernului au determinat mulţi investitori să oprească investiţiile în energia verde în România.

În acest moment, Germania este cea mai mare piaţă a energiei solare. Panourile fotovoltaice au reprezentat principala sursă a generării electricităţii în Europa pentru al doilea an consecutiv. Principalele întrebari sunt cum şi unde va avea loc creşterea pieţei panourilor fotovoltaice şi cât de decise sunt autoritaţile să sprijine acest sector.