Sari la conținut
News Alert

Proiecte româneşti, scrise de experţi străini

Adrian Mitroi, analist financiar: „Investim fără studiii de fezabilitate, fără priorităţi. Fiecare Guvern s-a lăudat că are un top al celor mai importante proiecte şi atunci aruncând bani în toate locurile ei se risipesc. Nu faci follow up, nu le urmăreşti, nu au studii de rentabilitate.”

În condiţiile în care avem aproape acelaşi număr de kilometri de autostradă ca bulgarii, însă de două ori mai puţini decât maghiarii şi de peste patru ori mai puţini decât polonezii, specialiştii spun că e nevoie de o accelerare a investiţiilor în infrastructură.

Datele de la Ministerul Finanţelor arată, însă, că până la finalul lunii mai, Compania de Drumuri a cheltuit pentru investitţii doar 13% din banii alocaţi în acest an, adică 291 de milioane de lei.

Ministrul Transporturilor preferă să vadă partea plină a paharului.

Dan Costescu, ministrul Transporturilor: „Execuţia din 2016 este cu 46% mai mare decât cea din anul trecut. De acum începe vara, şantierele încep să producă şi mai mult.”

Că trebuie grăbit ritmul de cheltuire a banilor, ne atrag atenţia şi oficialii europeni.

Corina Creţu, comisar european pentru Politică regională: „Am tras semnale de alarma destul de des în legătură cu necesitatea începerii programului pentru exercițiu bugetar 2014-2020.”

Unde, pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, România are alocate peste 6,8 miliarde de euro.

Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene: „Vom crea un departament de asistenţă pentru scrierea de proiecte mari pentru beneficiarii care au nevoie. Deci vom folosi bani europeni de asistenţă tehnică pentru a lua experţi străini dacă nu găsim în România pentru a ajuta CNADNR, Metrorex, CFR să scrie aceste proiecte.”

Şi şefii de la Transporturi au pus pe hârtie câteva idei pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene. În primul rând, angajări în companiile de infrastructură - precum CNADNR, CFR SA şi Metrorex. Apoi, păstrarea banilor luaţi constructorilor prin penalităţi sau din executarea garanţiilor de bună execuţie, în bugetul acestor companii. Astfel, acestea vor avea fonduri disponibile pentru plata mai rapidă a facturilor.