Sari la conținut

Ratele la creditele Prima Casă mai mari cu 30-40% până la finele anului următor

Nivelul dobânzii plătite de împrumutații în programul Prima Casă este egal cu suma dintre marja băncilor, situată la 2%, și dobânda ROBOR, aflată în prezent la 0,75%, spune economistul, citat de wall-street.ro. Dar care va fi nivelul dobânzilor la creditele în monedă locală dacă ROBOR va crește?

"Imaginaţi-vă un debitor Prima Casă care a luat credit în ultimul an, la (o dobândă de, n.r.) 2,7%, el are un ROBOR la trei luni de 0,7%. Imaginaţi-vă că ROBOR-ul ăsta este minim istoric. (…) Creditele Prima Casă ar putea avea rate mai mari cu 30 40% până la finele anului următor (...) Începând cu mai-iunie noi ne aşteptăm la o accelerare destul de rapidă a inflației anuale datorită efectului de bază, iar la finalul anului să se regăsească inflația în latura pozitivă, 0,5% este proiecţia noastră pentru finalul anului, iar anul următor să revină undeva la doi şi ceva, ceea ce nu este deloc o inflație mică”, a spus Ionuţ Dumitru.

Foto: creditconsilier.ro

Pentru anii următori, tendinţa este de accelerare a inflației, inclusiv din eliminarea efectului de bază dat de reducerea TVA, dar şi ca urmare a creşterii salariilor, care de asemenea stimulează consumul. "Proiecţia BNR la sfârşitul anului 2017 este de 2,7% inflație. Dacă inflația va fi 2,7%, mă gândesc că dobânzile vor fi mai mult decât atât la momentul respectiv. Adică să ai un ROBOR în jur de 3%. Dacă faceţi o simulare pe un credit Prima Casă pe 30 de ani cu ROBOR de 0,75% versus ROBOR de 3%, trei şi ceva, o să vedeţi că îi creşte rata cu 30-40%", a afirrmat Ionuţ Dumitru. "Este o întrebare grea. Riscul de dobândă deja devine un risc probabil mai important decât riscul valutar pentru din ce în ce mai mulţi debitori, în special pentru cei de la Prima Casă.

„Scăderea Robor este legată de nivelul inflaţiei şi lichiditatea pieţei. Inflaţia este şi ea la nivelul minim de după 1990, iar aşteptările dezinflaţioniste sunt ridicate după modificarea TVA de la 20%, deci este normal ca tranzacţiile pe piaţa interbancară să reflecte acest lucru“, explica la începutul anului analistul economic Dragoş Cabat, managing partner al RisCo.

Dezvoltarea creditării în lei va determina, însă, BNR să acorde o atenţie sporită limitării volatilităţii dobânzilor, eliberând banca centrală de constrângerile din piaţa valutară, unde în anii trecuţi a fost nevoită să asigure o volatilitate redusă a cursului de schimb din cauza volumului ridicat de credite în valută, a spus Ionuţ Dumitru. Evoluţia stocului de credite a revenit în teritoriu pozitiv, cu un avans de 2,5% în aprilie (faţă de aceeaşi lună a anului trecut).

Creditele în lei au înregistrat în acest interval o creştere de 21,1%, iar cele în valută un declin de 12,8%. "Un lucru foarte bun că se mută creditarea din valută către lei atât pe volume noi (…) şi în plus se mai întâmplă şi procesul de conversie a creditelor existente în lei. În contextul ăsta, stocul de credite în valută a scăzut, coboară rapid şi este deja sub 50%. Acest lucru reduce din vulnerabilităţile economiei, reduce din constrângerea pe care politica monetară o avea la nivelul cursului de schimb. Politica monetară a fost constrânsă de această pondere foarte mare a creditului în valută”, a mai afirmat economistul şef al Raiffeisen Bank.

Fenomenul însă ar putea fi observat însă la toate creditele în lei. Aceasta deoarece dobânda tuturor creditelor în lei, nu numai a celei aplicabile în programul Prima Casă, este stabilită ca sumă dintre dobânda ROBOR și marja băncii.