Sari la conținut

Reacția FMI la noul proiect de Cod Fiscal propus de Guvernul Ponta

Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modalităţii în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtător de cuvânt al FMI, răspunzând unei întrebări pe tema măsurilor incluse în proiectul de Cod Fiscal şi dacă acestea ar putea periclita acordul de împrumut dintre România şi FMI.

Proiectul noului Cod Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA, pentru carne, peşte, legume şi fructe, produsele  alimentare de bază, urmând să scadă la 9%; reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Misiunea de evaluare a FMI, aflată la Bucureşti între 27 ianuarie şi 9 februarie pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, „a fost informată despre intenţia autorităţilor de a reduce, pe viitor, rata TVA şi nivelul accizelor”, a menţionat purtătorul de cuvânt al FMI.

Potrivit Fondului, Guvernul României şi-a reiterat sprijinul pentru programul convenit cu FMI şi UE.

Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectului de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67 miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

De asemenea, autorităţile estimează un plus de creştere economică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.

Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.