RETROSPECTIVĂ 2013. Vizite fastuoase și promisiuni. V. Ponta, în căutarea investitorilor străini

Data publicării:
biden-ponta

Prima oprire în cadrul turneului asiatic a fost Azerbaijan. Acolo, premierul Victor Ponta le-a propus oficialilor SOCAR să preia combinatul Oltchim, aflat în insolvenţă din luna februarie. Prea târziu, însă, au spus reprezentanţii companiei azere de stat.

„Am fost interesaţi mai demult, însă propunerea României a venit prea târziu, când deja cumpărasem rafinăria din Turcia”, spunea Elshad Nassirov, vicepreşedintele SOCAR, în 27 iunie.

În China, autorităţile au încercat să obţină finanţare pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă. De câţiva ani, autoritățile din România tot vor să-i convingă pe chinezi să se implice în proiect. Pentru că nu au bani să le facă pe cont propriu, oficialii români sunt dispuşi să le ofere asiaticilor pachetul majoritar de acțiuni.

„În momentul în care cineva vine cu banii e greu să îi spui că tu rămâi șef peste societate, când el vine cu banii, cu tehnologia și cu investiția”, explica Victor Ponta, premierul României, la Beijing, în 1 iulie.

Construcţia celor două reactoare este evaluată la patru miliarde de euro. Până acum nu a fost semnat niciun document oficial, deşi, teoretic, chinezii s-au arătat interesaţi de proiect.

Mai mult, chinezii au renunţat la construirea autostrăzii Comarnic-Braşov, pe care statul vrea să o realizeze în concesiune. S-au retras înainte de depunerea ofertelor finale. Autorităţile speră acum să primească spijin pentru anumite tronsoane din Autostrada Transilvania. Ar fi primele şosele construite de chinezi în Europa.

„România are mare nevoie de o relaţie specială cu China”, spunea premierul tot la Beijing, în 3 iulie.

Vizita în SUA

În Statele Unite ale Americii, premierul s-a concentrat, mai degrabă, pe păstrarea investiţiilor existente, decât pe atragerea unora noi. S-a asigurat, încă de la început, că americanii de la Chevron nu se vor retrage din România din cauza protestelor faţă de explorarea gazelor de şist.

„Guvernul pe care îl conduc este foarte hotărât să sprijine toate explorările de resurse neconvenționale, gaze de șist în traducerea simplă, explorări pe care nu le face doar Chevron, ci și alte companii”, spunea șeful Executivului de la București, pe 22 octombrie, la Washington.

Pentru români, singurul mesaj menit să calmeze spiritele a fost că se vor cere asigurări clare privind impactul asupra mediului.

„Am solicitat evaluare de impact de mediu, inclusiv pentru etapa de explorare”, explica Rovana Plumb, în capitala SUA.

Celelalte întâlniri cu investitorii nu au fost la nivel înalt. La IBM, pe Victor Ponta l-a primit directorul de resurse umane, iar reprezentanţii Motorola l-au invitat pe şeful Executivului la masă, la un restaurant. Nici vorbă, de noi investiții.

Victor Ponta a obţinut totuşi o întrevedere la Casa Albă. L-a primit vicepreşedintele Joe Biden, pe care a încercat să-l convingă să accepte România în programul Visa Waiver. Astfel, românilor li s-ar permite să călătorească în State în scopuri turistice şi de afaceri pe o perioadă de cel mult trei luni, fără a mai avea nevoie de viză. Vizita premierului în SUA s-a încheiat fără o promisiune clară.

Din păcate pentru mulţi români Casa Albă sau reşedinţa celui mai puternic om al planetei va rămâne un obiectiv turistic greu de vizitat. Şi asta cel puţin până când românii nu vor mai avea nevoie de vize pentru a vizita America.

În rest, premierul s-a relaxat. A profitat de ocazie şi a jucat baschet cu Ghiţă Mureşan, căruia i-a dăruit produse româneşti.

Acorduri cu chinezii

Altfel au stat lucrurile la Forumul Economic şi Comercial China - Europa Centrală şi de Est. Autorităţile din România au găzduit la Bucureşti 300 de oameni de afaceri chinezi, miniştrii, dar şi reprezentanţi ai unor mari companii, cu care au fost semnate 13 înțelegeri de investiţii. Cinci dintre acorduri sunt pentru dezvoltarea de proiecte în domeniul energetic.

„Sunt proiecte care vor fi finalizate în trei, patru ani, a căror valoare totală depășeste 8 - 8,5 miliarde de euro. Asta pentru economia națională înseamnă locuri de muncă, înseamnă creștere economică, înseamnă mai multă energie și ieftină în sistemul energetic național”, spunea Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, în 26 noiembrie.

Un alt acord vizează sectorul alimentar. România poate exporta în China, din 2014, carne de porc, oi și viței pentru reproducere. Investitorii chinezi vor să cumpere trei milioane de porci şi alte trei milioane de ovine.

„Pe zona de ovine și porcine stăm destul de bine, avem un punct de plecare, nu spun că avem suficiente efective să exportăm”, preciza Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, în 26 noiembrie.

Nu va fi însă ușor să fie acoperită cererea. Porcii ceruți de chinezi reprezintă 60% din totalul animalelor pe care le au producătorii români, iar oricum se importă din Germania sau Ungaria, pentru a acoperi consumul intern. Dacă lucrurile ies totuși conform planului, România ar putea încasa un miliard din euro. Adică mai mult de jumătate din investițiile străine directe atrase anul acesta.

În primele zece luni ale anului, străinii au adus în ţară doar 1,8 miliarde de euro, cu 8 procente sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Din 2008 și până în prezent, investițiile din România au scăzut constant. Excepție a făcut doar anul trecut.

Nici din fondurile europene nu au intrat suficienţi bani în economie, deşi sumele au crescut comparativ cu 2012. România a atras până în prezent aproape cinci miliarde de euro, faţă de două miliarde în luna noiembrie a anului trecut. Este însă cu mult sub ţinta asumată de ministrul Fondurilor Europene pentru acest an. Acesta promitea că vor intra în ţară jumătate din cele peste 19 miliarde de euro puse la dispoziţie de autorităţile de la Bruxelles.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri