Sari la conținut

Riscurile consumului. Deficit comercial în creștere din cauza importurilor alimentate de generozitatea bugetară

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a urcat la aproape 2,79 miliarde de euro în primele patru luni din acest an, fiind mai mare cu 763 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate joi.

Graficele Statisticii arată o situație care, dacă se va menține, este de natură să îngrijoreze. Dinamica importurilor a fost mai accentuată decât cea a exporturilor. Analiza structurii importurilor indică faptul că domină bunurile destinate consumului, nu producției.

Exporturile FOB au însumat 18,56 miliarde de euro, după un avans de 4,4% comparativ cu primele patru luni din 2015, iar importurile CIF au fost de 21,35 miliarde de euro, în creștere cu 7,8%, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna aprilie 2016, exporturile FOB au fost de 4,704 miliarde de euro și au consemnat o creștere cu 6,9% față de aprilie 2015, iar importurile CIF au fost de 5,540 miliarde de euro, în urcare cu 9,8%, rezultând un deficit de 836,2 milioane de euro.

Foto: Deficitul înregistrează o tendință de accentuare începând din primăvara lui 2015

În primele patru luni ale acestui an, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48% la export și 37,6% la import) și alte produse manufacturate (33,2% la export și respectiv 31,2% la import).

Cum s-a schimbat coșul importurilor

Dacă în primele patru luni ale anului trecut ponderea produselor alimentare, băuturilor și

tutunului în total importuri era de 8,1%, aceasta a ajuns în perioada ianuarie-aprilie 2016 la 8,6%. Ponderea materiilor prime și materialelor necesare industriei a scăzut cu 0,1 puncte procentuale, iar cea a mașinilor și echipamentelor de transport, dominată de importurile de autoturisme, a ajuns la 37,6%, de la 36,7% anul trecut.

Interpretarea este confirmată și de evoluția înmatriculărilor de autoturisme noi în primele luni ale anului. Potrivit Agerpres, în perioada ianuarie — martie 2016, la nivel național au fost înmatriculate 17.471 de autoturisme noi, mai mult cu 21,05% comparativ cu primul trimestru din anul anterior. Numai în luna martie a acestui an au fost înregistrate 6.572 de unități noi, în creștere cu 23,09% față de aceeași lună din 2015.

Creșterea masivă a importurilor poate fi explicată de evoluția consumului, alimentat la rândul lui de măsuri precum reducerea TVA, micșorarea unor taxe și de creșteri salariale acordate de Guvern.

Economiștii dar și Comisia Europeană au avertizat în mai multe rânduri asupra riscurilor reprezentate de accentuarea consumului.

”România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, dar există riscuri financiare generate de activele externe, de vulnerabilităţile sectorului bancar, de creşterile salariale în domeniul bugetar şi de politicile fiscale prociclice”, susţinea în mai Comisia Europeană într-un raport de evaluare a politicilor economice şi financiare. „În momentul de faţă, sectorul bancar este bine capitalizat şi beneficiază de lichidităţi, dar anumite iniţiative legislative (...) prezintă riscuri privind stabilitatea. Salariile bugetarilor şi salariul minim au crescut şi au fost aplicate reduceri de impozite. Această situaţie riscă să conducă la apariţia unor politici fiscale prociclice“, mai spuneau oficiali ai Comisiei Europene.

Avertismente au fost formulate și de economiști români. Paradoxal, spuneau tot în mai unii dintre aceștia, măsuri de relaxare precum reducerea agresivă de TVA s-a văzut în importuri mai mari şi foarte puţin în oferta internă care nu e capabilă să acopere cererea de bunuri de consum. România a exportat acest stimul fiscal (al reducerii TVA – n.red.), a crescut cererea, dar nu s-a văzut şi în oferta internă. I-am făcut mai competitivi pe cei care exportă în România, afirma Ionuț Dumitru, economist-șef al unei bănci comerciale.